Lucas 14

TZOSA vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Cꞌalal jaꞌ o scꞌacꞌalil ta xcuxic li jꞌisraeletique, li Jesuse iꞌiqꞌue batel ta veꞌel yuꞌun jun banquilal jfariseo. Li yan schiꞌiltac ta fariseoale te italic eꞌuc yuꞌun ta sqꞌuelic li cꞌustic ta spas li Jesuse.
1 Num sábado, ao entrar Jesus na casa de um dos principais fariseus para tomar uma refeição, eles o estavam observando.
2 Cꞌalal iꞌoch ta na li Jesuse, te ista jun vinic situbem sjunul sbecꞌtal.
2 E eis que diante dele se achava um homem hidrópico.
3 Li Jesuse jech la sjacꞌbe li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose schiꞌuc li jfariseoetique:
3 Então Jesus, dirigindo-se aos intérpretes da Lei e aos fariseus, perguntou:
4 Muc bu xtacꞌavic. Li Jesuse la scolta li vinic ti situbem sbecꞌtale. Laj yalbe nojtoc ti acꞌo sutuc batele.
4 Eles, porém, não disseram nada. Então Jesus pegou na mão daquele homem, curou-o e o mandou embora.
5 Li Jesuse jech la sjacꞌbe li jfariseoetique:
5 A seguir, Jesus lhes perguntou:
6 Muc bu xtacꞌavic li cꞌalal jech laj yal li Jesuse.
6 A isto nada puderam responder.
7 Cꞌalal iyil Jesús ti buchꞌutic icꞌbilic ta veꞌele ta scꞌan ta xchotiic li bu tꞌujbil chotlebale, jech laj yal ta loꞌil:
7 Reparando como os convidados escolhiam os primeiros lugares, Jesus contou-lhes uma parábola:
8 ―Mi oy buchꞌu chayiqꞌuic ta sqꞌuinal nupunele, mu me xba achotan abaic li bu tꞌujbil chotlebale yuꞌun naca me oy buchꞌu ichꞌbil lec ta mucꞌ ti icꞌbil talel ta qꞌuine.
8 — Quando alguém convidá-lo para um casamento, não sente no lugar de honra, pois pode haver um convidado mais importante do que você.
9 Jaꞌ chlic yalboxuc li buchꞌu iꞌicꞌvane: “Locꞌan, yuꞌun jaꞌ liꞌ ta xchoti li jchiꞌiltic liꞌi”, xayutic. Jech xaqꞌuexetic xa li cꞌalal chba chotlanic ta slajeb li chotlebale.
9 Então aquele que convidou os dois dirá a você: “Dê o lugar a este aqui.” Então você irá, envergonhado, ocupar o último lugar.
10 Cꞌalal chaꞌiqꞌueic ta veꞌele, jaꞌ lec ba chotlanic ta slajeb chotlebal. Cꞌalal chtal li buchꞌu laj yicꞌoxuque, jech chayalbeic: “Tata, liꞌ xatal ta tꞌujbil chotlebale”, xayutic. Jech scotol li buchꞌutic te chotolic ta mexa achiꞌuque ta xilic ti ichꞌbiloxuc ta muqꞌue.
10 Pelo contrário, quando alguém convidá-lo, vá sentar no último lugar, para que, quando vier aquele que o convidou, diga a você: “Amigo, venha sentar num lugar melhor.” Isso será uma honra para você diante de todos os demais convidados.
11 Yuꞌun li buchꞌutic ta scꞌan ti ichꞌbilic ta muqꞌue, ta xbicꞌtajeseic yuꞌun li Diose. Yan li buchꞌutic ta sbicꞌtajes sbaique jaꞌ ta xꞌaqꞌueic ta ichꞌel ta mucꞌ yuꞌun li Diose ―xi li Jesuse.
11 Porque todo o que se exalta será humilhado; e o que se humilha será exaltado.
12 Li Jesuse jech laj yalbe eꞌuc li buchꞌu iꞌicꞌvan ta veꞌele:
12 Depois Jesus disse ao que o havia convidado:
13 Cꞌalal chaꞌicꞌvan ta veꞌele, jaꞌ xavicꞌ li meꞌonetique, schiꞌuc li muꞌyuc scꞌobique, schiꞌuc li pecꞌaetique, schiꞌuc li coxoetique, schiꞌuc li maꞌsatetique.
13 Pelo contrário, ao dar um banquete, convide os pobres, os aleijados, os coxos e os cegos,
14 Jech chayacꞌbe slequilal yutsilal li Diose yuꞌun mu xuꞌ ta spaquic sutel. Chavichꞌ atojolic nojtoc li cꞌalal coꞌol chachaꞌcuxiic achiꞌuc li buchꞌutic lec tucꞌ yoꞌonique ―xi li Jesuse.
14 e você será bem-aventurado, pelo fato de não terem eles com que recompensá-lo. A sua recompensa você receberá na ressurreição dos justos.
15 Cꞌalal jech iyaꞌiic li buchꞌutic te ta xveꞌic eꞌuc ta mexa schiꞌuc li Jesuse, oy buchꞌu jech laj yalbe li Jesuse:
15 Ao ouvir tais palavras, um dos que estavam à mesa com Jesus lhe disse: — Bem-aventurado aquele que participar do banquete no Reino de Deus.
16 Li Jesuse jech laj yal ta loꞌil:
16 Jesus, porém, respondeu:
17 Cꞌalal ista yora ta xveꞌique, la stac batel yajtunel acꞌo ba yicꞌan talel li buchꞌutic yalanojbe xa onoꞌoxe. Jech laj yalbe batel: “Ba albo li buchꞌutic calanojbee acꞌo taluc scotolic yuꞌun imeltsaj xa li veꞌlile”, xut batel li yajtunele. Jaꞌ jech cꞌot yal li yajtunele.
17 À hora da ceia, enviou o seu servo para avisar aos convidados: “Venham, porque tudo já está preparado.”
18 Pero scotolic iyalic ti oy bu chbatique. Li june jech laj yal: “Mu xuꞌ chibat yuꞌun jaꞌ to la jman cosil jech persa chba jqꞌuel. Avocoluc albo acꞌo spasbun perton”, xi.
18 Mas todos eles, um por um, começaram a apresentar desculpas. O primeiro disse: “Comprei um campo e preciso ir vê-lo; peço que me desculpe.”
19 Li yane jech laj yal: “Mu xuꞌ chibat yuꞌun jaꞌ to la jman lajuncot jꞌabtel vacax. Jaꞌ chba jqꞌuel mi lec xꞌabtejic. Avocoluc albo acꞌo spasbun perton”, xi.
19 Outro disse: “Comprei cinco juntas de bois e vou experimentá-las; peço que me desculpe.”
20 Li yane jech laj yal: “Mu xuꞌ chibat yuꞌun jaꞌ to linupun”, xi.
20 E outro disse: “Casei-me e, por isso, não posso ir.”
21 Cꞌalal isut talel li yajtunele, laj yalbe yajval li cꞌu sba itacꞌav li jujunique. Li yajval veꞌlile iꞌilin. Jech laj yalbe li yajtunele: “Batan ta anil ta chꞌivit schiꞌuc ta cayaetic li liꞌ ta jteclume. Jaꞌ ba icꞌano talel li meꞌonetique, schiꞌuc li pecꞌaetique, schiꞌuc li muꞌyuc scꞌobique, schiꞌuc li coxoetique, schiꞌuc li maꞌsatetique”, xi.
21 — O servo voltou e, contou tudo ao seu senhor. Então, irado, o dono da casa disse ao seu servo: “Saia depressa para as ruas e becos da cidade e traga para cá os pobres, os aleijados, os cegos e os coxos.”
22 Li jtunele la schꞌun li cꞌusi iꞌalbat yuꞌun li yajvale. Tsꞌacal to jech tal yalbe li yajvale: “Cajval, ijchꞌun xa scotol li cꞌusi la avalbune. Italic xa li crixchanoetique, pero oy to ep xocol li veꞌlile”, xi.
22 Mais tarde, o servo lhe disse: “Patrão, já fiz o que o senhor mandou, e ainda há lugar.”
23 Li vinique jech laj yalbe li yajtunele: “Batan xa ta bebetic schiꞌuc ta sbelel trigotic. Ba icꞌano talel ta persa li buchꞌutic chatae. Jaꞌ lec mi inoj li jnae.
23 Então o senhor disse ao servo: “Saia pelos caminhos e atalhos e obrigue todos a entrar, para que a minha casa fique cheia.
24 Chacalbe, scotol li buchꞌutic baꞌi laj calbe ti acꞌo tal veꞌicuque, mu junuc chcacꞌbe xa yaꞌibeic smuil li veꞌlile”, xi li yajval veꞌlile ―xi li Jesuse.
24 Porque digo a vocês que nenhum daqueles homens que foram convidados provará a minha ceia.”
25 Cꞌalal ixanav batel li Jesuse, ichiꞌinat batel yuꞌun epal crixchanoetic. Li Jesuse ijoypꞌij, jech laj yalbe:
25 Grandes multidões acompanhavam Jesus, e ele, voltando-se, lhes disse:
26 ―Li buchꞌu chischiꞌine jaꞌ scꞌan ti joꞌon más cꞌuxun ta yoꞌone. Jaꞌ scꞌan ti mu másuc cꞌux ta yoꞌon li stot smeꞌe, schiꞌuc yajnil, schiꞌuc snichꞌnab, schiꞌuc sbanquiltac, schiꞌuc yitsꞌinabtac, schiꞌuc svixobtac, schiꞌuc yixleltac. Scꞌan nojtoc ti mu másuc ta snop li cꞌu sba ta xcuxi liꞌ ta balumile. Jaꞌ jech xuꞌ chischiꞌin.
26 — Se alguém vem a mim e não me ama mais do que ama o seu pai, a sua mãe, a sua mulher, os seus filhos, os seus irmãos, as suas irmãs e até a sua própria vida, não pode ser meu discípulo.
27 Li buchꞌu junucal ti mu scꞌan xichꞌ vocol jech chac cꞌu chaꞌal ta xquichꞌ vocole, mu xuꞌ chtal ta jtojol.
27 E quem não tomar a sua cruz e vier após mim não pode ser meu discípulo.
28 Jech chac cꞌu chaꞌal mi oy buchꞌu ta spas smucꞌta na ti ep ta coje, baꞌi ta snop li cꞌu yepal taqꞌuin ta xlaj yuꞌun scotole. Ta snop nojtoc jaycoj ta spas, yuꞌun ta snop mi stsuts yuꞌun li cꞌu smucꞌul ta spase.
28 Pois qual de vocês, pretendendo construir uma torre, não se assenta primeiro para calcular a despesa e verificar se tem os meios para a concluir?
29 Yuꞌun mi mu snop lec baꞌie, cꞌalal mi la sliquesbe xa yoque, ta tsꞌacal ta xil ti mu stsuts yuꞌune, ta squechan. Ta xlic labanatuc yuꞌun scotol li buchꞌutic ta xilique. Jech ta xalic:
29 Para não acontecer que, tendo lançado os alicerces e não podendo terminar a construção, todos os que a virem zombem dele,
30 “Qꞌuelavil li vinique, la sliquesbe svaꞌanel li snae pero muc bu stsuts yuꞌun”, xi scꞌoplal.
30 dizendo: “Este homem começou a construir e não pôde acabar.”
31 Jech nojtoc, mi oy jun ajvalil chba spasic cꞌop schiꞌuc yan ajvalile, baꞌi ta snop mi xuꞌ ta spas ta canal li buchꞌu ta spasic cꞌop schiꞌuque ti ta lajunmil noꞌox yajsoltaro ti jaꞌ jtob ta mil yajsoltaro li yajcontrae.
31 Ou qual é o rei que, indo para combater outro rei, não se assenta primeiro para calcular se com dez mil homens poderá enfrentar o que vem contra ele com vinte mil?
32 Mi iyil ti mu xuꞌ yuꞌune, cꞌalal nom to xtal li yajcontrae, ta stac batel schiꞌil ta abtel acꞌo ba slequilcꞌopon li yajcontrae, yoꞌ acꞌo pasuc ta jmoj yoꞌonic.
32 Caso contrário, estando o outro ainda longe, envia-lhe uma embaixada, pedindo condições de paz.
33 Jaꞌ noꞌox jech eꞌuc li joꞌoxuque, mi oy buchꞌu mu scꞌan xicta scotol li cꞌustic oy yuꞌune, mu xuꞌ chischiꞌin o.
33 Assim, pois, qualquer um de vocês que não renuncia a tudo o que tem não pode ser meu discípulo.
34 ’Jech chac cꞌu chaꞌal li atsꞌam ti lec ta xtun cuꞌuntique, pero mi ichꞌay xa schiꞌile, mu xa cꞌusi xtun o yuꞌun mu xa xchaꞌchiꞌub nojtoc.
34 — O sal é certamente bom; mas, se o sal se tornar insípido, como lhe restaurar o sabor?
35 Pero mi chiꞌ toe, ta xtun ta sventa veꞌlil. Ta xtun nojtoc ta sventa syaxal balumil. Pero mi ichꞌay xa schiꞌile, mu xa cꞌusi xtun o. Acꞌo mi ta syaxal balumil mu xa xtun. Ta xichꞌ jipel batel o. Jaꞌ noꞌox jech eꞌuc li buchꞌutic chischiꞌinique, mi mu ta jꞌechꞌeluc jun yoꞌonic ta jtojole, mu xtunic o cuꞌun. Li joꞌoxuc ti avaꞌiique nopbeic lec smelol ―xi li Jesuse.
35 Não presta mais nem para a terra nem para o monte de estrume; lançam-no fora. Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.

Ler em outra tradução

Comparar com outra