Marcos 1

MXV vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Suꞌva ke kuu te ndituvi tuꞌun vaꞌa xaꞌa Jesús, seꞌe Ndioxi, ra kixi sakaku yo.
1 Este é o princípio das boas-novas a respeito de Jesus Cristo, o Filho de Deus.
2 Iin ta kachi tuꞌun Ndioxi, ña ndatiaa ra Isaías xinaꞌa, ndakani ña xaꞌa ña kuu, ra iin saa ke kuu ndixa va. Saa chi tuꞌun Ndioxi, ña ndatiaa ra Isaías ra ndikaꞌan tuꞌun yuꞌu Ndioxi xinaꞌa, ra suꞌva kachi ña ndakani ña:
2 Iniciou-se como o profeta Isaías escreveu: “Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho.
3 Ra ndikaꞌan tu ra Isaías xaꞌa ra kaꞌan ndoso, kunuu kixi yoꞌo, ra saa kachi ka ra saa:
3 Ele é uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor! Abram a estrada para ele!’”.
4 Ra ta kachi tuꞌun Ndioxi ndakani ña, ra saa ndixa ke kuu va: saa kuu iin kii kita ra Juan iin iku yuu sakuchi ra yuvi, ra ndikaꞌan ndoso ra tuꞌun Ndioxi nuu na, ña na ndandiko ini na xaꞌa kuachi na, ra ndakuchi na, ra sakaꞌnu ini Ndioxi xaꞌa kuachi na kachi ra xiꞌin na.
4 Esse mensageiro era João Batista. Ele apareceu no deserto, pregando o batismo como sinal de arrependimento para o perdão dos pecados.
5 Ra kuaꞌa ka vi yuvi kuaꞌan nuu iin ra, iin takundiꞌi na ñuu ña ndikun ndiaa Judea, xiꞌin takundiꞌi na ñuu Jerusalén, kuaꞌan na nuu ra ña xini soꞌo na tuꞌun Ndioxi, ra naꞌma na kuachi na, ra saa xaꞌa ra sakuchi ra na itia Jordán.
5 Gente de toda a Judeia, incluindo os moradores de Jerusalém, saía para ver e ouvir João. Quando confessavam seus pecados, ele os batizava no rio Jordão.
6 Ra tikoto ña xindixi ra Juan, ra ixi ti camello ke kuvaꞌa ña, ra ñii camello ku tu ña xinuꞌni toko va ra, ra ñaꞌa ña yaxi ra xitiaku ra xikuu ti̱ka ndixaꞌan xiꞌin ñuñu ña iyoo iku.
6 João vestia roupas tecidas com pelos de camelo, usava um cinto de couro e alimentava-se de gafanhotos e mel silvestre.
7 Ra ndikaꞌan ndoso ra tuꞌun Ndioxi nuu yuvi, kachi ra saa:
7 João anunciava: “Depois de mim virá alguém mais poderoso que eu, alguém tão superior que não sou digno de me abaixar e desamarrar as correias de suas sandálias.
8 Ña ndixa ke yuꞌu, ra xiꞌin tiakuii va sakuchi yu ndoꞌo, su ndi ra kan, ra xiꞌin Tachi Yii Ndioxi va ke sakuchi ra ndoꞌo ―kachi ra Juan xiꞌin na.
8 Eu os batizo com água, mas ele os batizará com o Espírito Santo!”.
9 Saa kuu kee Jesús ñuu Nazaret ña ndikaa chi Galilea ra ndixaa ra yuꞌu itia Jordán, ra ikan kuchi ra xa ra Juan.
9 Certo dia, Jesus veio de Nazaré da Galileia, e João o batizou no rio Jordão.
10 Ra te kanata suꞌva Jesús ini tiakuii vaxi ra, saa xini ra ndanuña ndivi, ra ta kaa iin sata loꞌo, saa kaa Tachi Yii Ndioxi vaxi nuu ña sata ra.
10 Enquanto saía da água, viu o céu se abrir e o Espírito Santo descer sobre ele como uma pomba.
11 Ra tiaku ndikaꞌan Ndioxi xiꞌin ra ndia ndivi, kachi ra saa:
11 E uma voz do céu disse: “Você é meu Filho amado, que me dá grande alegria”.
12 Te ndiꞌi kuchi Jesús, saa ndakiꞌin Tachi Yii Ndioxi ra, kuaꞌan ra chi iku yuu.
12 Em seguida, o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Ra iku yuu kan ndixiyo ra uvi xiko kii. Saa ra xaa va ña ndivaꞌa ixtondoso ña ra, ña na ndakava ra kuni ña, ra iku yuu kan ndixiyo mituꞌun saa ra, ra takua kiti iku va kuvi ri ndee nuu ndixiyo Jesús. Ra saa xaa na tatun Ndioxi ña chindiee taꞌan na xiꞌin va ra.
13 onde ele foi tentado por Satanás durante quarenta dias. Estava entre animais selvagens, e anjos o serviam.
14 Ra saa kuu te ndikita ra Juan veꞌe kàà xa ra Herodes, ra saa ndakiꞌin Jesús kuaꞌan ra chi Galilea. Ra ikan xaꞌa ra ndikaꞌan ndoso ra tuꞌun vaꞌa ña taxi Ndioxi nuu na yuvi, ra xaꞌa ra ndakani ra ndia kuꞌva ke xaꞌndia chiñu Ndioxi.
14 Depois que João foi preso, Jesus foi para a Galileia, onde anunciou as boas-novas de Deus.
15 Ra kaꞌan ndoso ra nuu na kachi ra saa:
15 “Enfim chegou o tempo prometido!”, proclamava. “O reino de Deus está próximo! Arrependam-se e creiam nas boas-novas!”
16 Saa kuu iin kii xika Jesús kuaꞌan ra yuꞌu tiañuꞌu ra ndikaa Galilea, ra ikan xini ra ra Simón xiꞌin ra Andrés ñani ra, ña xika ndia tiin ndia tiaka, ra koꞌni ndia inu ndia ini tiakuii kan ña tiin ndia tiaka. Chi ña kan ku chiñu va ndia.
16 Enquanto andava à beira do mar da Galileia, Jesus viu Simão e seu irmão André. Jogavam redes ao mar, pois viviam da pesca.
17 Saa ndikaꞌan Jesús xiꞌin ndia kachi ra saa:
17 Jesus lhes disse: “Venham! Sigam-me, e eu farei de vocês pescadores de gente”.
18 Saa ra ndikun ndakoo ndia inu ndia ña tiin ndia tiaka, ra ndakundikun ndia ra kuaꞌan ndia xiꞌin va ra.
18 No mesmo instante, deixaram suas redes e o seguiram.
19 Ra iin vivii loꞌo ndiyaꞌa Jesús kuaꞌan ra, saa ra xini tu ra ra Jacobo va xiꞌin ra Juan, ñani ra, ndia seꞌe ra Zebedeo ña ndoꞌni ndia ini barca ndakaꞌma ndia inu ndia ña tiin ndia tiaka.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago e João, filhos de Zebedeu, consertando redes num barco.
20 Saa kana ra ndia, ña na kuꞌun ndia xiꞌin ra.
20 Chamou-os de imediato e eles também o seguiram, deixando seu pai, Zebedeu, no barco com os empregados.
21 Saa ndixaa Jesús ñuu Capernaum xiꞌin ndia kuaꞌan xiꞌin ra. Ra te nditiandiaa kii yii sábado, saa ndikiꞌvi ra ini veꞌe ñuꞌu nuu ndakutaꞌan na ñuu kan, ra xaꞌa ra sañaꞌa ra na.
21 Jesus e seus seguidores foram à cidade de Cafarnaum. Quando chegou o sábado, entrou na sinagoga e começou a ensinar.
22 Ra ndakanda ka vi ini na ña xini soꞌo na kuꞌva ke sañaꞌa ra na, saa chi iin ta kaꞌan na kuu mii ndiayu iin saa kaꞌan ra; xä ra ta xa na maestro sañaꞌa ley Ndioxi ña ndakoo ra Moisés.
22 O povo ficou admirado com seu ensino, pois ele falava com verdadeira autoridade, diferentemente dos mestres da lei.
23 Ra ini veꞌe ñuꞌu kan nduꞌu iin tiaa ra tiin tachi ndivaꞌa, ra saa ndiee ka vi nindaꞌyu tachi ndivaꞌa kan kachi ña saa xiꞌin Jesús:
23 De repente, um homem ali na sinagoga, possuído por um espírito impuro, gritou:
24 ―¿Nichuun vaxi kun sataꞌan kun nduꞌu, Jesús, ra kee ñuu Nazaret? ¿A vaxi kun sandiꞌi kun xaꞌa ndi? Chi xini va ndi yo kuvi yoꞌo: Yoꞌo kuvi ra yii, ra kee nuu Ndioxi ―kachi ña xiꞌin Jesús.
24 “Por que vem nos importunar, Jesus de Nazaré? Veio para nos destruir? Sei quem é você: o Santo de Deus!”.
25 Saa nindaꞌyu Jesús nuu ña ndivaꞌa kan, kachi ra saa xiꞌin ña:
25 “Cale-se!”, repreendeu-o Jesus. “Saia deste homem!”
26 Ndia saa ra xaꞌni yiꞌi ña ra tiaa yoꞌo, ra iin cho choꞌo kuun ña ra, ra iin kokoꞌo nindaꞌyu ña, saa kita ña ini ra tiaa yoꞌo, kuaꞌan ña.
26 Então o espírito impuro soltou um grito, sacudiu o homem violentamente e saiu dele.
27 Ra ndakanda ka vi ini takundiꞌi na yuvi ndee kan, ra xaꞌa na iin ndakatuꞌun taꞌan na kachi na saa:
27 Todos os presentes ficaram admirados e começaram a discutir o que tinha acontecido. “Que ensinamento novo é esse?”, perguntavam. “Como tem autoridade! Até os espíritos impuros obedecem às ordens dele!”
28 Ra iin vichin vichin ndindutia ndoso tuꞌun xaꞌa Jesús iin takundiꞌi ñuu ña ndoꞌni chi Galilea.
28 As notícias a respeito de Jesus se espalharam rapidamente por toda a região da Galileia.
29 Ra te kita Jesús ini veꞌe ñuꞌu kan, saa ndakiꞌin ra kuaꞌan ra xiꞌin ra Jacobo, xiꞌin ra Juan, ra ndixaa ndia veꞌe ra Simón xiꞌin ra Andrés ñani ra.
29 Depois que Jesus saiu da sinagoga com Tiago e João, foram à casa de Simão e André.
30 Ra ndiee ka vi ndoꞌo ña siso ra Simón kanduꞌu ña xiꞌin kaꞌni, iin ndiakua ndatuvi ña xiꞌin ña te ndixaa ndia. Ra saa ndikun ndikaꞌan na xiꞌin Jesús xaꞌa ña.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre. Imediatamente, falaram a seu respeito para Jesus.
31 Saa kuyachin Jesús nuu kanduꞌu ña, ra tiin ra ndaꞌa ña, ra ndoniꞌi ra ña, saa ra ndikun nduvaꞌa va ña, ra xaꞌa ña xavii ña kuxi ndia.
31 Ele foi até ela, tomou-a pela mão e ajudou-a a levantar-se. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Ra te xa kuaa ndikita ñuꞌù kii kan, saa ndi̱xaa na yuvi xiꞌin takundiꞌi na xiꞌi, xiꞌin na tiin tachi ndivaꞌa nuu Jesús.
32 Ao entardecer, depois que o sol se pôs, trouxeram a Jesus muitos enfermos e possuídos por demônios.
33 Ra iin ndakutu ndaa nuu keꞌe veꞌe nuu iin Jesús xiꞌin takundiꞌi na ñuu kan.
33 Toda a cidade se reuniu à porta da casa para observar.
34 Ra sandaꞌa Jesús kuaꞌa ni na xiꞌi, na ndoꞌo ndia ndia ka mii nuu kueꞌe va. Ra sanduvaꞌa tu ra kuaꞌa ni na tiin tachi ndivaꞌa va. Ra nditäxi ra ña na kaꞌan ña xiꞌin ra, chin tachi ndivaꞌa kan, ra xini va ña ra, ña kuu ra Seꞌe Ndioxi.
34 Então Jesus curou muitas pessoas que sofriam de diversas enfermidades e expulsou muitos demônios. Não permitia, porém, que os demônios falassem, pois sabiam quem ele era.
35 Iin kii, ra ñaꞌa ka vi ndakoò Jesús kuaꞌan ra chi iku nuu köo yuvi, kaꞌan ra xiꞌin Ndioxi.
35 No dia seguinte, antes do amanhecer, Jesus se levantou e foi a um lugar isolado para orar.
36 Ra saa xaꞌa ra Simón xiꞌin ndia itaꞌan xiꞌin ra nanduku ndia Jesús xika ndia.
36 Mais tarde, Simão e os outros saíram para procurá-lo.
37 Ra te ndaniꞌi ndia ra, saa ndikaꞌan ndia xiꞌin ra kachi ndia saa:
37 Quando o encontraram, disseram: “Todos estão à sua procura!”.
38 Saa ndikaꞌan ra xiꞌin ndia kachi ra saa:
38 Jesus respondeu: “Devemos prosseguir para outras cidades e lá também anunciar minha mensagem. Foi para isso que vim”.
39 Ra ndixika Jesús iinii kuvi ñuu ña ndoꞌni chi Galilea ta veꞌe ñuꞌu ta veꞌe ñuꞌu, ndikaꞌan ndoso ra tuꞌun Ndioxi, ra sanduvaꞌa tu ra yuvi na tiin tachi ndivaꞌa va.
39 Então ele viajou por toda a região da Galileia, pregando nas sinagogas e expulsando demônios.
40 Saa kuu ndixaa iin ra ndoꞌo kueꞌe tiaꞌyu, xikusiti ra nuu Jesús. Ra xakundaꞌvi ra kachi ra saa:
40 Um leproso veio e ajoelhou-se diante de Jesus, implorando para ser curado: “Se o senhor quiser, pode me curar e me deixar limpo”.
41 Saa kundaꞌvi ni ini Jesús xini ra ra. Saa nditiandiaa ndaꞌa ra ra, ra ndikaꞌan ra xiꞌin ra kachi ra saa:
41 Cheio de compaixão, Jesus estendeu a mão e tocou nele. “Eu quero”, respondeu. “Seja curado e fique limpo!”
42 Ra te kachi Jesús saa xiꞌin ra, saa ra ndikun nindoñuꞌu va ña tiaꞌyu kan, ra ndikun nduvaꞌa va ra.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu e o homem foi curado.
43 Saa ndatiꞌvi Jesús ra kuanuꞌu ra veꞌe ra. Ra ndikaꞌan ka vi ra xiꞌin ra kachi ra saa:
43 Então Jesus se despediu dele com uma forte advertência:
44 ―Kuaꞌan, ra ndia nii na ndatüꞌun kun xiꞌin xaꞌa ña sandaꞌa yu yoꞌo. Ra takua nuu ra sutu va, na kuꞌun kun, ra na kuni ra ña xa nduvaꞌa kun, ra kaniꞌi kun ñaꞌa ña soko kun xaꞌa ña xa nduvaꞌa kun xa Ndioxi, ta kuꞌva kachi ley Ndioxi ña ndakoo ra Moisés te yachi; ra na kundaa ini ndia sutu ña xa nduvaꞌa kun ―kachi Jesús xiꞌin ra.
44 “Não conte isso a ninguém. Vá e apresente-se ao sacerdote para que ele o examine. Leve a oferta que a lei de Moisés exige pela sua purificação. Isso servirá como testemunho”.
45 Su ndi te ndakiꞌin ra tiaa yoꞌo kuaꞌan ra, saa ra xaꞌa ra ndikun ndatuꞌun ra xiꞌin takundiꞌi yuvi xaꞌa ña xa Jesús xiꞌin ra. Ra ña kan ke ndiküvi ka kiꞌvi Jesús ndia ndia ka ñuu nuu xaa ra, chi ndia nuu ñuu va xaa ra xikoo ra. Ndia iku nuu köo yuvi ndee va xaa ra. Ra iin takundiꞌi ñuu kee yuvi kuaꞌan na nuu ra, iku kan.
45 O homem, porém, saiu e começou a contar a todos o que havia acontecido. Por isso, em pouco tempo, grandes multidões cercaram Jesus, e ele já não conseguia entrar publicamente em cidade alguma. E, embora se mantivesse em lugares isolados, gente de toda parte vinha até ele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra