Marcos 3
SIL vs ARC
1 Yesu sii a miira mu juu Wii-chuɔlɛ dia, di baal kubala nɛ ŋii. U nisiŋ suu.
1 E outra vez entrou na sinagoga, e estava ali um homem que tinha uma das mãos mirrada.
2 Ba si na Yesu duu jua, ba kala chaarɛ siaa bibenu di ba na ari u jaŋ vaarɛ baal-la chɛ-wiesii-la chɛɛŋ. Baa chɛ di ba na wii nɛ a to ŋii lɛ a kɛŋ Yesu a bul u teeŋ duu chei ba kisiŋ lɛ nɛ.
2 E estavam observando-o se curaria no sábado, para o acusarem.
3 Ŋii nɛ Yesu bul na-suu-la tiina lɛ duu sii kɔ ba tutuɔbaaniŋ. U sii mu.
3 E disse ao homem que tinha a mão mirrada: Levanta-te e vem para o meio.
4 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛ nialiŋ a bul, “Ɛɛ nɛ la naabalimaba kisinniŋ bul di la ŋiŋaa chɛ-wiesii-la chɛɛŋ? Di la pipɛ niaa lɛ koo di la dudɔgisɛba? Di la laa niaa miisiŋ koo di la kpukpuba?” U si piɛsɛ ŋii, ba ŋaa fuii.
4 E perguntou-lhes: É lícito no sábado fazer bem ou fazer mal? Salvar a vida ou matar? E eles calaram-se.
5 Ŋii nɛ Yesu na baaniŋ ba nyuŋ. U tuɔŋ chei a tiŋ ba digilaa si bi nii wiaa. Ŋii nɛ u bula pi na-suu-la tiina a bul, “Kɛŋ ŋ nisiŋ tiɛnɛ.” U kaa tiɛnɛ. U nisi-la fiɛlɛ a nagɛ u nagiŋ.
5 E, olhando para eles em redor com indignação, condoendo-se da dureza do seu coração, disse ao homem: Estende a mão. E ele a estendeu, e foi-lhe restituída a mão, sã como a outra.
6 Ŋii nɛ Farisii tiŋŋaa sii lii. Ba di Hɛrɔd niaa mu vuurɛ ŋii ba si jaŋ wuo ŋaa a kɛŋ Yesu a kpu.
6 E, tendo saído os fariseus, tomaram logo conselho com os herodianos contra ele, procurando ver como o matariam.
7 Yesu ari u haritooroo sii a mu mugi-baliŋ niiŋ. Niaa yugɛ a lii Galilii tiŋteeŋ a tuto ba hariŋ. Dɔŋsuŋ ma lii Judiya tiŋteeŋ,
7 E retirou-se Jesus com os seus discípulos para o mar, e seguia-o uma grande multidão da Galileia, e da Judeia,
8 dɔŋsuŋ ma lii Jerusalɛm ari Idumiya tiŋteeŋ. Dɔŋsuŋ ma lii Jɔɔdaŋ fuo-la cholo. Dɔŋsuŋ ma lii Taya ari Saadɔŋ tiŋteeŋ. Niaa deeŋba kala fa nii Yesu wiaa a lii ba tasiŋ a kukɔ u teeŋ.
8 e de Jerusalém, e da Idumeia, e dalém do Jordão, e de perto de Tiro, e de Sidom; uma grande multidão que, ouvindo quão grandes coisas fazia, vinha ter com ele.
9 Ŋii nɛ u bula pi u haritooro-la di ba mu joŋ liiŋ daboro a kaa ku kii liiŋ niiŋ duu juu, di nialiŋ síu kaa yigi.
9 E ele disse aos seus discípulos que lhe tivessem sempre pronto um barquinho junto dele, por causa da multidão, para que o não comprimisse,
10 Yesu fa vaarɛ niaa a yugɛ. Ŋii wiaa nyanyal tiŋŋaa kala ku kɛŋ u baŋŋa lɛ aa chɛ di ba digu.
10 porque tinha curado a muitos, de tal maneira que todos quantos tinham algum mal se arrojavam sobre ele, para lhe tocarem.
11 Di jiŋ-bɔŋŋɔɔ kɛŋ niaa dɔŋsuŋ nialiŋ tuɔŋ. Di ba nɛ na Yesu kala, ba yie ku tel u naasiŋ lɛ nɛ a chichiirɛ ari u nɛ ŋaa Wia Bie.
11 E os espíritos imundos, vendo-o, prostravam-se diante dele e clamavam, dizendo: Tu és o Filho de Deus.
12 U bula piba ari siifiɛsiŋ di ba sí leŋe di wiiŋ deeŋ teeli leriŋ kala.
12 E ele os ameaçava muito, para que não o manifestassem.
13 Yesu sii a mu lee-la si kɛŋ peelee a yirɛ u si cho nialiŋ kala, ba mu u teeŋ.
13 E subiu ao monte e chamou para si os que ele quis; e vieram a ele.
14 U bira liisɛ ba tuɔŋ niaa fii ari balia di ba nɛ hɛ u teeŋ. U liisɛba ŋii di ba ma mu bul Wia wiaa.
14 E nomeou doze para que estivessem com ele e os mandasse a pregar
15 U piba doluŋ maa di ba wuo kikiri jiŋsiŋ niaa lɛ.
15 e para que tivessem o poder de curar as enfermidades e expulsar os demônios:
16 Nialiŋ fii ari balia yiraa nɛ ŋla: Saamɔŋ, Yesu nɛ hɛ Piita pu,
16 Simão, a quem pôs o nome de Pedro;
17 Zɛbidii bie Jeems ari Jɔɔŋ. Jɔɔŋ fa ŋaa Jeems ŋaana nɛ. Yesu kɛŋba kaa yirɛ Buanaajis. Yiri-la bubuɔŋ nɛ baaniŋ tiŋŋaa.
17 Tiago, filho de Zebedeu, e João, irmão de Tiago, aos quais pôs o nome de Boanerges, que significa: Filhos do trovão;
18 Ba ku-kaanaa ma nɛ ŋla: Aŋduru ari Filip ari Batolomi ari Matiu ari Tɔmas ari Jeems Alifiyas bie, ari Tadiyas ari Saamɔŋ Zɛlɔt
18 André, e Filipe, e Bartolomeu, e Mateus, e Tomé, e Tiago, filho de Alfeu, e Tadeu, e Simão, o Zelote,
19 ari Judas Isikarɔt, nii-la si ku ŋaa zɛŋbɛ tiina a yallɛ Yesu. U liisɛ nialiŋ dɛrɛ aŋ miira mu dia.
19 e Judas Iscariotes, o que o traiu.
20 Ŋii nɛ niaa bira ku hilimi. U di u haritooroo paala bi chiniŋ na di ba dii kudiilee.
20 E foram para uma casa. E afluiu outra vez a multidão, de tal maneira que nem sequer podiam comer pão.
21 Ŋii nɛ u taŋ niaa nii a sii lii di ba kɛnu aŋ bul, “Uu chɛ u nyaasɛ nɛ.”
21 E, quando os seus parentes ouviram isso, saíram para o prender, porque diziam: Está fora de si.
22 Wia teniŋ kerichiba dɔŋsuŋ ma hɛ dimɛ. Ba lii Jerusalɛm nɛ a kɔ. Ba ma bul di jiŋ-bɔŋŋɔɔ kala kuoro ba síi yirɛ Bɛlizibul nɛ kɛnu. U nɛ pu doluŋ u kikiri jiŋsiŋ niaa lɛ ŋii.
22 E os escribas, que tinham descido de Jerusalém, diziam: Tem Belzebu e pelo príncipe dos demônios expulsa os demônios.
23 Ŋii nɛ Yesu yirɛba a magɛ namagaba a pipiba a bul, “Ɛɛ nɛ Sitaani jaŋ wuo ŋaa a kiri u titia?
23 E, chamando-os a si, disse-lhes por parábolas: Como pode Satanás expulsar Satanás?
24 Di taŋ niaa nɛ hɛ dimɛ aŋ bi nii-bala kɛnɛ, ba taŋ jaŋ tel.
24 Se um reino se dividir contra si mesmo, tal reino não pode subsistir;
25 Di niaa nɛ bira bi nii-bala kɛnɛ, ba dia jaŋ tel.
25 e se uma casa se dividir contra si mesma, tal casa não pode subsistir.
26 Di Sitaani niaa saa bi nii-bala kɛnɛ, ba taŋ bi jaŋ chiŋ. U jaŋ tele dɛrɛ.
26 Se Satanás se levantar contra si mesmo, e for dividido, não pode subsistir; antes, tem fim.
27 Nuu tuo si jaŋ juu ni-duoŋ dia a gaa u kiaa see duu kɛŋ ni-duo-la vɔɔ bil aŋ-na juu paa u kiaa.”
27 Ninguém pode roubar os bens do valente, entrando-lhe em sua casa, se primeiro não manietar o valente; e, então, roubará a sua casa.
28 Ŋii nɛ Yesu bira bula pi niaa a bul, “Wutitii nɛ mi bulaa pima, di niaa nɛ ŋaa haachɛba kala aŋ pɛ tuusɛ Wia joŋŋoo maa, Wia jaŋ wuo joŋba kala chɛba.
28 Na verdade vos digo que todos os pecados serão perdoados aos filhos dos homens, e toda sorte de blasfêmias, com que blasfemarem.
29 Ama di nuu nɛ tuusɛ Wia Diŋ-zɔŋ-la joŋŋoo, Wia bi jaŋ joŋo chɛu da. U tiina ŋaa haachɛ-la si maga di u suu nɛ. Wia jaŋ laa wii-la hɛ u tuɔŋ lɛ.”
29 Qualquer, porém, que blasfemar contra o Espírito Santo, nunca obterá perdão, mas será réu do eterno juízo.
30 Nialiŋ dɔŋsuŋ fa bula ari jiŋ-bɔmuŋ nɛ kɛŋ Yesu. Ŋii nɛ tii u bul ŋii.
30 (Porque diziam: Tem espírito imundo.)
31 Muapilii Yesu naaŋ ari u ŋaanaa kɔ a chiŋ di-jaliŋ aŋ tiŋ niaa di ba yiru.
31 Chegaram, então, seus irmãos e sua mãe; e, estando de fora, mandaram-no chamar.
32 Di ni-daŋ hɔnɔ gollu chu. Ŋii nɛ ba bula pu a bul, “Ŋ naaŋ ari ŋ ŋaanaa nɛ chiŋ jeeŋ hariŋ aa chɛŋ.”
32 E a multidão estava assentada ao redor dele, e disseram-lhe: Eis que tua mãe e teus irmãos te procuram e estão lá fora.
33 Ŋii nɛ Yesu miira piɛsɛba, “Kubɛɛ nɛ ŋaa mi naaŋ ari mi naaŋbiiriŋ?”
33 E ele lhes respondeu, dizendo: Quem é minha mãe e meus irmãos?
34 U miira beŋ nialiŋ si hɔnɔ gollu chu aŋ bula piba a bul, “Mi naaŋ ari mi naaŋbiiriŋ nɛ ŋla.
34 E, olhando em redor para os que estavam assentados junto dele disse: Eis aqui minha mãe e meus irmãos.
35 Nii-la kala síi ŋaa wialiŋ Wia si cho, u nɛ ŋaa mi ŋaana ari mi dihaala ari mi naaŋ.”
35 Porquanto qualquer que fizer a vontade de Deus, esse é meu irmão, e minha irmã, e minha mãe.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?