Marcos 3

SIL vs ARIB

Sair da comparação
ARIB Almeida Revisada Imprensa Bíblica
1 Yesu sii a miira mu juu Wii-chuɔlɛ dia, di baal kubala nɛ ŋii. U nisiŋ suu.
1 Outra vez entrou numa sinagoga, e estava ali um homem que tinha uma das mãos atrofiada.
2 Ba si na Yesu duu jua, ba kala chaarɛ siaa bibenu di ba na ari u jaŋ vaarɛ baal-la chɛ-wiesii-la chɛɛŋ. Baa chɛ di ba na wii nɛ a to ŋii lɛ a kɛŋ Yesu a bul u teeŋ duu chei ba kisiŋ lɛ nɛ.
2 E observavam-no para ver se no sábado curaria o homem, a fim de o acusarem.
3 Ŋii nɛ Yesu bul na-suu-la tiina lɛ duu sii kɔ ba tutuɔbaaniŋ. U sii mu.
3 E disse Jesus ao homem que tinha a mão atrofiada: Levanta-te e vem para o meio.
4 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛ nialiŋ a bul, “Ɛɛ nɛ la naabalimaba kisinniŋ bul di la ŋiŋaa chɛ-wiesii-la chɛɛŋ? Di la pipɛ niaa lɛ koo di la dudɔgisɛba? Di la laa niaa miisiŋ koo di la kpukpuba?” U si piɛsɛ ŋii, ba ŋaa fuii.
4 Então lhes perguntou: É lícito no sábado fazer bem, ou fazer mal? salvar a vida ou matar? Eles, porém, se calaram.
5 Ŋii nɛ Yesu na baaniŋ ba nyuŋ. U tuɔŋ chei a tiŋ ba digilaa si bi nii wiaa. Ŋii nɛ u bula pi na-suu-la tiina a bul, “Kɛŋ ŋ nisiŋ tiɛnɛ.” U kaa tiɛnɛ. U nisi-la fiɛlɛ a nagɛ u nagiŋ.
5 E olhando em redor para eles com indignação, condoendo-se da dureza dos seus corações, disse ao homem: Estende a tua mão. Ele estendeu, e lhe foi restabelecida.
6 Ŋii nɛ Farisii tiŋŋaa sii lii. Ba di Hɛrɔd niaa mu vuurɛ ŋii ba si jaŋ wuo ŋaa a kɛŋ Yesu a kpu.
6 E os fariseus, saindo dali, entraram logo em conselho com os herodianos contra ele, para o matarem.
7 Yesu ari u haritooroo sii a mu mugi-baliŋ niiŋ. Niaa yugɛ a lii Galilii tiŋteeŋ a tuto ba hariŋ. Dɔŋsuŋ ma lii Judiya tiŋteeŋ,
7 Jesus, porém, se retirou com os seus discípulos para a beira do mar; e uma grande multidão dos da Galiléia o seguiu; também da Judéia,
8 dɔŋsuŋ ma lii Jerusalɛm ari Idumiya tiŋteeŋ. Dɔŋsuŋ ma lii Jɔɔdaŋ fuo-la cholo. Dɔŋsuŋ ma lii Taya ari Saadɔŋ tiŋteeŋ. Niaa deeŋba kala fa nii Yesu wiaa a lii ba tasiŋ a kukɔ u teeŋ.
8 e de Jerusalém, da Iduméia e de além do Jordão, e das regiões de Tiro e de Sidom, grandes multidões, ouvindo falar de tudo quanto fazia, vieram ter com ele.
9 Ŋii nɛ u bula pi u haritooro-la di ba mu joŋ liiŋ daboro a kaa ku kii liiŋ niiŋ duu juu, di nialiŋ síu kaa yigi.
9 Recomendou, pois, a seus discípulos que se lhe preparasse um barquinho, por causa da multidão, para que não o apertasse;
10 Yesu fa vaarɛ niaa a yugɛ. Ŋii wiaa nyanyal tiŋŋaa kala ku kɛŋ u baŋŋa lɛ aa chɛ di ba digu.
10 porque tinha curado a muitos, de modo que todos quantos tinham algum mal arrojavam-se a ele para lhe tocarem.
11 Di jiŋ-bɔŋŋɔɔ kɛŋ niaa dɔŋsuŋ nialiŋ tuɔŋ. Di ba nɛ na Yesu kala, ba yie ku tel u naasiŋ lɛ nɛ a chichiirɛ ari u nɛ ŋaa Wia Bie.
11 E os espíritos imundos, quando o viam, prostravam-se diante dele e clamavam, dizendo: Tu és o Filho de Deus.
12 U bula piba ari siifiɛsiŋ di ba sí leŋe di wiiŋ deeŋ teeli leriŋ kala.
12 E ele lhes advertia com insistência que não o dessem a conhecer.
13 Yesu sii a mu lee-la si kɛŋ peelee a yirɛ u si cho nialiŋ kala, ba mu u teeŋ.
13 Depois subiu ao monte, e chamou a si os que ele mesmo queria; e vieram a ele.
14 U bira liisɛ ba tuɔŋ niaa fii ari balia di ba nɛ hɛ u teeŋ. U liisɛba ŋii di ba ma mu bul Wia wiaa.
14 Então designou doze para que estivessem com ele, e os mandasse a pregar;
15 U piba doluŋ maa di ba wuo kikiri jiŋsiŋ niaa lɛ.
15 e para que tivessem autoridade de expulsar os demônios.
16 Nialiŋ fii ari balia yiraa nɛ ŋla: Saamɔŋ, Yesu nɛ hɛ Piita pu,
16 Designou, pois, os doze, a saber: Simão, a quem pôs o nome de Pedro;
17 Zɛbidii bie Jeems ari Jɔɔŋ. Jɔɔŋ fa ŋaa Jeems ŋaana nɛ. Yesu kɛŋba kaa yirɛ Buanaajis. Yiri-la bubuɔŋ nɛ baaniŋ tiŋŋaa.
17 Tiago, filho de Zebedeu, e João, irmão de Tiago, aos quais pôs o nome de Boanerges, que significa: Filhos do trovão;
18 Ba ku-kaanaa ma nɛ ŋla: Aŋduru ari Filip ari Batolomi ari Matiu ari Tɔmas ari Jeems Alifiyas bie, ari Tadiyas ari Saamɔŋ Zɛlɔt
18 André, Filipe, Bartolomeu, Mateus, Tomé, Tiago, filho de Alfeu, Tadeu, Simão, o cananeu,
19 ari Judas Isikarɔt, nii-la si ku ŋaa zɛŋbɛ tiina a yallɛ Yesu. U liisɛ nialiŋ dɛrɛ aŋ miira mu dia.
19 e Judas Iscariotes, aquele que o traiu.
20 Ŋii nɛ niaa bira ku hilimi. U di u haritooroo paala bi chiniŋ na di ba dii kudiilee.
20 Depois entrou numa casa. E afluiu outra vez a multidão, de tal modo que nem podiam comer.
21 Ŋii nɛ u taŋ niaa nii a sii lii di ba kɛnu aŋ bul, “Uu chɛ u nyaasɛ nɛ.”
21 Quando os seus ouviram isso, saíram para o prender; porque diziam: Ele está fora de si.
22 Wia teniŋ kerichiba dɔŋsuŋ ma hɛ dimɛ. Ba lii Jerusalɛm nɛ a kɔ. Ba ma bul di jiŋ-bɔŋŋɔɔ kala kuoro ba síi yirɛ Bɛlizibul nɛ kɛnu. U nɛ pu doluŋ u kikiri jiŋsiŋ niaa lɛ ŋii.
22 E os escribas que tinham descido de Jerusalém diziam: Ele está possesso de Belzebu; e: É pelo príncipe dos demônios que expulsa os demônios.
23 Ŋii nɛ Yesu yirɛba a magɛ namagaba a pipiba a bul, “Ɛɛ nɛ Sitaani jaŋ wuo ŋaa a kiri u titia?
23 Então Jesus os chamou e lhes disse por parábolas: Como pode Satanás expulsar Satanás?
24 Di taŋ niaa nɛ hɛ dimɛ aŋ bi nii-bala kɛnɛ, ba taŋ jaŋ tel.
24 Pois, se um reino se dividir contra si mesmo, tal reino não pode subsistir;
25 Di niaa nɛ bira bi nii-bala kɛnɛ, ba dia jaŋ tel.
25 ou, se uma casa se dividir contra si mesma, tal casa não poderá subsistir;
26 Di Sitaani niaa saa bi nii-bala kɛnɛ, ba taŋ bi jaŋ chiŋ. U jaŋ tele dɛrɛ.
26 e se Satanás se tem levantado contra si mesmo, e está dividido, tampouco pode ele subsistir; antes tem fim.
27 Nuu tuo si jaŋ juu ni-duoŋ dia a gaa u kiaa see duu kɛŋ ni-duo-la vɔɔ bil aŋ-na juu paa u kiaa.”
27 Pois ninguém pode entrar na casa do valente e roubar-lhe os bens, se primeiro não amarrar o valente; e então lhe saqueará a casa.
28 Ŋii nɛ Yesu bira bula pi niaa a bul, “Wutitii nɛ mi bulaa pima, di niaa nɛ ŋaa haachɛba kala aŋ pɛ tuusɛ Wia joŋŋoo maa, Wia jaŋ wuo joŋba kala chɛba.
28 Em verdade vos digo: Todos os pecados serão perdoados aos filhos dos homens, bem como todas as blasfêmias que proferirem;
29 Ama di nuu nɛ tuusɛ Wia Diŋ-zɔŋ-la joŋŋoo, Wia bi jaŋ joŋo chɛu da. U tiina ŋaa haachɛ-la si maga di u suu nɛ. Wia jaŋ laa wii-la hɛ u tuɔŋ lɛ.”
29 mas aquele que blasfemar contra o Espírito Santo, nunca mais terá perdão, mas será réu de pecado eterno.
30 Nialiŋ dɔŋsuŋ fa bula ari jiŋ-bɔmuŋ nɛ kɛŋ Yesu. Ŋii nɛ tii u bul ŋii.
30 Porquanto eles diziam: Está possesso de um espírito imundo.
31 Muapilii Yesu naaŋ ari u ŋaanaa kɔ a chiŋ di-jaliŋ aŋ tiŋ niaa di ba yiru.
31 Chegaram então sua mãe e seus irmãos e, ficando da parte de fora, mandaram chamá-lo.
32 Di ni-daŋ hɔnɔ gollu chu. Ŋii nɛ ba bula pu a bul, “Ŋ naaŋ ari ŋ ŋaanaa nɛ chiŋ jeeŋ hariŋ aa chɛŋ.”
32 E a multidão estava sentada ao redor dele, e disseram-lhe: Eis que tua mãe e teus irmãos estão lá fora e te procuram.
33 Ŋii nɛ Yesu miira piɛsɛba, “Kubɛɛ nɛ ŋaa mi naaŋ ari mi naaŋbiiriŋ?”
33 Respondeu-lhes Jesus, dizendo: Quem é minha mãe e meus irmãos!
34 U miira beŋ nialiŋ si hɔnɔ gollu chu aŋ bula piba a bul, “Mi naaŋ ari mi naaŋbiiriŋ nɛ ŋla.
34 E olhando em redor para os que estavam sentados à roda de si, disse: Eis aqui minha mãe e meus irmãos!
35 Nii-la kala síi ŋaa wialiŋ Wia si cho, u nɛ ŋaa mi ŋaana ari mi dihaala ari mi naaŋ.”
35 Pois aquele que fizer a vontade de Deus, esse é meu irmão, irmã e mãe.

Ler em outra tradução

Comparar com outra