Mateus 7

SPP vs ARC

Sair da comparação
ARC Almeida Revista e Corrigida 2009
1 Yii àha raa pi sanmpii cɛ̂ɛge mɛ, lire ká mpyi Kile mú sì yii cɛ̂ɛge mɛ.
1 Não julgueis, para que não sejais julgados,
2 Ɲaha na yɛ bà yii na sùpyire sannte cɛ̂ɛge mɛ, amuni Kile mú sí yii cɛ̂ɛgɛ. Cùŋkanni na yii ɲyɛ na sùpyire sannte cwôre ke, amuni Kile mú sí yii cû.
2 porque com o juízo com que julgardes sereis julgados, e com a medida com que tiverdes medido vos hão de medir a vós.
3 Ɲaha na mu ɲyɛ na ɲyɛ̀sɛnni ɲaa ma cìnmpworoŋi ɲyiini i, mà li ta bànnaŋi u ɲyɛ mu wuuni i ke, mu ɲyɛ na uru ɲaa mà yɛ?
3 E por que reparas tu no argueiro que
4 Mà tàanna ná lire e, di mu sí n‑jà n‑jwo ma cìnmpworoŋ'á na u yyére ma a ɲyɛ̀sɛnni wwû u ɲyiini i, mà li ta bànnaŋi ɲyɛ mu wuuni i yɛ?
4 Ou como dirás a teu irmão: Deixa-me tirar o argueiro do teu olho, estando uma trave no teu?
5 Mu u à fyìnmɛ tò wwomɔ na ke, fyânha a bànnaŋi wwû ma ɲyiini i, lire ká mpyi, mu sí raa ɲaa raa ɲcwúu ɲyɛ̀sɛnni tawwuge e ma cìnmpworoŋi ɲyiini i.
5 Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho e, então, cuidarás em tirar o argueiro do olho do teu irmão.
6 Yaayi yi ɲyɛ Kile wuyo ke, yii àha raa yire kaan pwuunbil'á mɛ, lire baare e pi sí n‑jà n‑yîri yii kurugo si yii sulugo. Yii àha raa yii kɔ́ɔnŋi loŋgara wuŋi cyáan caabii taan mɛ, lire baare e pi sí raa u tánhani.
6 Não deis aos cães as coisas santas, nem deiteis aos porcos as vossas pérolas; para que não as pisem e, voltando-se, vos despedacem.
7 Yii a Kile ɲáare, u sí yii kan, yii a ɲcaa, yii sí n‑ta, yii a bàrage kúuli, ku sí múgo yii á.
7 Pedi, e dar-se-vos-á; buscai e encontrareis; batei, e abrir-se-vos-á.
8 Yii li cè na shin maha shin u ɲyɛ na ɲáare ke, uru maha ntaa.
8 Porque aquele que pede recebe; e o que busca encontra; e, ao que bate, se abre.
9 Jofoo u ɲyɛ yii shwɔhɔl'e, ŋgemu u sí ɲɛɛ kafaaga kan u pyàŋ'á, mà li ta bwúuru u à ɲáare u á yɛ?
9 E qual dentre vós é o homem que, pedindo-lhe pão o seu filho, lhe dará uma pedra?
10 Lire ɲyɛ mɛ, mà wwò kan u á mà li ta fya u à ɲáare yɛ?
10 E, pedindo-lhe peixe, lhe dará uma serpente?
11 Ɲyɛ yii sùpyiibii pi à pi ke, cyage e yii maha jà a yacɛnɲyɛ kan yii pyìibil'á ke, yii ɲyɛ a cè a jwo na yii Tuŋi u ɲyɛ nìɲyiŋi na ke, ur'à bégel'a tòro yii taan si yacɛnɲyɛ kan u ɲáarafeebil'á mà?
11 Se, vós, pois, sendo maus, sabeis dar boas coisas aos vossos filhos, quanto mais vosso Pai, que
12 Lire e yaaga maha yaaga yii la ɲyɛ sùpyire sannte s'a mpyi yii á ke, yii lire pyi pi á mú. Yire Kile tùnntunŋi Musa Saliyaŋi ná Kile tùnntunmpii sanmpii sémɛbil'à jwo.
12 Portanto, tudo o que vós quereis que os homens vos façam, fazei-lho também vós, porque esta é a lei e os profetas.
13 Yii jyè tajyiɲwɔge nimbileni i. Ɲaha kurugo yɛ kuni li maha kakyaare nɔ sùpyaŋi na ke, lire tajyiɲwɔg'à pêe, lire kùn'à pêe, lire e shinɲyahara ɲyɛ na ɲaare.
13 Entrai pela porta estreita, porque larga
14 Ŋka kuni li maha shìŋi niŋkwombaaŋi kaan ke, lire tajyiɲwɔg'à cyɛ́rɛ, li ɲarama à pɛn, li ɲaarafeebii ɲyɛ a ɲyaha mɛ.
14 E porque estreita
15 Kafinivinibii pi maha piye pyi Kile tùnntunmii fiige ke, yii a yiye kàanmucaa pire na. Pi aha a ma yii á, pi maha piye pyi mpàa fiige, mà li ta pi funɲy'à pi sige yaayi fiige.
15 Acautelai-vos, porém, dos falsos profetas, que vêm até vós vestidos como ovelhas, mas interiormente são lobos devoradores.
16 Yii sí pi cè pi kapyiiŋkii cye kurugo. Wà sí n‑jà ɛrɛzɛn cige yasɛrɛ kwɔ̀n ŋguro cige na la? Lire ɲyɛ mɛ, mà fizhiye cige yasɛrɛ kwɔ̀n ŋguro cige na la?
16 Por seus frutos os conhecereis.
17 Lire pyiŋkanni na, cicɛnŋke yasɛɛr'à ɲwɔ, cipege woore s'à pi.
17 Assim, toda árvore boa produz bons frutos, e toda árvore má produz frutos maus.
18 Cicɛnŋɛ sì n‑jà raa yasɛrɛ nimpere seni mɛ. Cipege mú sì n‑jà raa yasɛrɛ niɲcɛnnɛ seni mɛ.
18 Não pode a árvore boa dar maus frutos, nem a árvore má dar frutos bons.
19 Cige maha cige ku ɲyɛ ku ɲyɛ na yasɛrɛ niɲcɛnnɛ seni mɛ, ku sí n‑kwɔ̀n n‑wà nage e.
19 Toda árvore que não dá bom fruto corta-se e lança-se no fogo.
20 Lire e ke yii sí pi cè pi kapyiiŋkil'e, bà cige maha ɲcè ku yasɛɛre e mɛ.
20 Portanto, pelos seus frutos os conhecereis.
21 Mpii puni pi ɲyɛ na mii pyi “Kafooŋi, Kafooŋi” ke, pire puni sì n‑jyè Kile Saanre e mɛ, mii Tuŋi nìɲyi wuŋi ɲyii wuuni pyifeebii kanni pi ɲyɛ jyifeebii.
21 Nem todo o que me diz: Senhor, Senhor! entrará no Reino dos céus, mas aquele que faz a vontade de meu Pai, que
22 Kuru canŋke ká nɔ, shinɲyahara sí n‑pa mii pyi “Kafooŋi, Kafooŋi, wuu mpyi na Kile tùnnture yu mu mɛge na, marii jínabii kɔ̀re na yige mu mɛge na, marii kabwɔhii niɲyahagii pyi mu mɛge na mà?”
22 Muitos me dirão naquele Dia: Senhor, Senhor, não profetizamos nós em teu nome? E, em teu nome, não expulsamos demônios? E, em teu nome, não fizemos muitas maravilhas?
23 Lire tèni i, mii sí yi jwo tire sùpyir'á “Mii ɲyɛ a sàa yii cè mà ɲya mɛ. Yii yîri na taan, yii kapimpyiibii!”
23 E, então, lhes direi abertamente: Nunca vos conheci; apartai-vos de mim, vós que praticais a iniquidade.
24 Shin maha shin ká mii jwumpe lógo, maa pu kurigii ɲaare ke, urufoo sí n‑jà n‑tàanna ná yákilifooŋi w'e ŋgemu u à u bage faanra kafaafoge ɲuŋ'i ke.
24 Todo aquele, pois, que escuta estas minhas palavras e as pratica, assemelhá-lo-ei ao homem prudente, que edificou a sua casa sobre a rocha.
25 Kuru bage faanraŋkwooni kàntugo, zànbwɔh'à cwo, ka dùyi si ɲî na fwu na fwore, ka kafɛɛge si wá na fwu sèe sèl'e na kuru bage ŋɔɔŋi, ŋka ku ɲyɛ a cwo mɛ, ɲaha na yɛ ku nintaani na ɲyɛ kafaafogo ɲuŋ'i.
25 E desceu a chuva, e correram rios, e assopraram ventos, e combateram aquela casa, e não caiu, porque estava edificada sobre a rocha.
26 Ŋka shin maha shin ká mii jwumpe lógo, maa mpyi u ɲyɛ na pu kurigii ɲaare mɛ, urufoo na ɲyɛ mu à jwo funŋɔ baa shin, ŋgemu u à u bage faanra nticyɛnŋi ɲuŋ'i ke.
26 E aquele que ouve estas minhas palavras e as não cumpre, compará-lo-ei ao homem insensato, que edificou a sua casa sobre a areia.
27 Kuru bage faanraŋkwooni kàntugo, zànbwɔh'à cwo, ka dùyi si ɲî na fwu na fwore, ka kafɛɛge si wá na fwu sèe sèl'e na kuru bage ŋɔɔŋi, ka ku puni si mpi a wu.»
27 E desceu a chuva, e correram rios, e assopraram ventos, e combateram aquela casa, e caiu, e foi grande a sua queda.
28 Yesu à puru jwumpe jwo a kwɔ̀ ke, ka u kàlaŋi pyiŋkanni si sùpyire kàkyanhala.
28 E aconteceu que, concluindo Jesus este discurso, a multidão se admirou da sua doutrina,
29 Ɲaha na yɛ u mpyi na pi kâlali ná Kile sífente e. U kàlaŋi pyiŋkanni ná Kile Saliyaŋi cyelentiibii wuŋi pyiŋkanni mpyi niŋkin mɛ.
29 porquanto os ensinava com autoridade e não como os escribas.

Ler em outra tradução

Comparar com outra