Romanos 2

CTANT vs ARIB

Sair da comparação
ARIB Almeida Revisada Imprensa Bíblica
1 Loꞌo cuꞌma̱ ni, nchcuiꞌ tsa ma̱ jiꞌi̱ sca chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ñati̱; pana ná caja ñiꞌya̱ nu cuaꞌni clyu tiꞌ Ni jiꞌi̱ ycuiꞌ ma̱, nu loꞌo nclyotu̱ ma̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ ycuiꞌ ca ma̱ ntsuꞌu quiꞌya biꞌ jiꞌi̱ ma̱. Ñiꞌya̱ nduꞌni cuayáꞌ bese jiꞌi̱ ñati̱ cuxi, juaꞌa̱ nduꞌni ma̱, nu loꞌo nchcuiꞌ ma̱ juaꞌa̱ jiꞌi̱ ñati̱; pana stuꞌba ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ loꞌo nu ñati̱ cuxi biꞌ.
1 Portanto, és inescusável, ó homem, qualquer que sejas, quando julgas, porque te condenas a ti mesmo naquilo em que julgas a outro; pois tu que julgas, praticas o mesmo.
2 Cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ liñi tsa nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nchcubeꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ nu nduꞌni lcaa lo chaꞌ cuxi.
2 E bem sabemos que o juízo de Deus é segundo a verdade, contra os que tais coisas praticam.
3 ¿Ni chaꞌ laca ntiꞌ ma̱ chaꞌ ná caca jiꞌi̱ cuꞌma̱ ñiꞌya̱ nu ndyaca jiꞌi̱ nu nguꞌ cuxi biꞌ? Chaꞌ cuiñi, ná clyaá ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱; na nsta ma̱ quiꞌya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ, masi nduꞌni ma̱ la cuiꞌ tyaꞌa chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ biꞌ.
3 E tu, ó homem, que julgas os que praticam tais coisas, cuidas que, fazendo-as tu, escaparás ao juízo de Deus?
4 ¿Ni chaꞌ laca ná ndube tiꞌ ma̱ chaꞌ tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌna? Ntucuá Ni cña jiꞌna, ndalo tsa tyiquee Ni jiꞌna; tsoꞌo tsa ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌna, chaꞌ caja ñiꞌya̱ nu tyaꞌa̱chu̱ꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ndiya tsa tiꞌ na jiꞌi̱.
4 Ou desprezas tu as riquezas da sua benignidade, e paciência e longanimidade, ignorando que a benignidade de Deus te conduz ao arrependimento?
5 Ná ntajaꞌa̱ ma̱ taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱, ná ntajaꞌa̱ ma̱ ca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti; biꞌ chaꞌ ndyanu chaꞌ xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyalaa tsa̱, nu loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ chaꞌ liñi tsa cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu.
5 Mas, segundo a tua dureza e teu coração impenitente, entesouras ira para ti no dia da ira e da revelação do justo juízo de Deus,
6 Tsa̱ biꞌ tya Ni jiꞌna tsa ñaꞌa̱ nu nguaꞌni na loꞌo ngutiꞌi̱ na chalyuu;
6 que retribuirá a cada um segundo as suas obras;
7 sca chalyuu tsoꞌo nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye, biꞌ laca nu ta Ni jiꞌi̱ nguꞌ tsoꞌo, nu ná nchca taja tiꞌ nduꞌni nguꞌ cña tsoꞌo loꞌo tyaꞌa nguꞌ. Xcuiꞌ ndyaꞌa̱ chaꞌ tyiquee nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu ca slo ycuiꞌ Ndyosi, xcuiꞌ ntiꞌ nguꞌ chaꞌ tyiꞌi̱ tsoꞌo ti nguꞌ cuentya jiꞌi̱ Ni, xcuiꞌ ndube tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chalyuu nu lijya̱ nde loo la.
7 a saber: a vida eterna aos que, com perseverança em favor o bem, procuram glória, e honra e incorrupção;
8 Pana nu ñati̱ cuxi ni, nu xcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ, tlyu tsa chaꞌ tiꞌí ta Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; ñasi̱ꞌ tsa ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa nguꞌ biꞌ, chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ taquiyaꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ lcaa chaꞌ liñi nu nclyuꞌu Ni jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ndijña tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ cuxi nu ñaꞌa̱ nguꞌ.
8 mas ira e indignação aos que são contenciosos, e desobedientes à iniqüidade;
9 Xcubeꞌ tsa Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ, tlyu tsa chaꞌ tiꞌí caca jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu nduꞌni xcuiꞌ chaꞌ cuxi. Clyo tyacua chaꞌ tiꞌí biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío, liꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ tyacua jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, nu siꞌi nguꞌ judío laca nguꞌ.
9 tribulação e angústia sobre a alma de todo homem que pratica o mal, primeiramente do judeu, e também do grego;
10 Pana lcaa ñati̱ nu nduꞌni chaꞌ tsoꞌo ni, ta ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu ca slo Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; cuaꞌni chi̱ loo Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca slo ycuiꞌ Ni liꞌ, cuaꞌni Ni chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee nguꞌ liꞌ. Clyo tyacua chaꞌ tsoꞌo biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío, loꞌo liꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ tyacua jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ.
10 glória, porém, e honra e paz a todo aquele que pratica o bem, primeiramente ao judeu, e também ao grego;
11 Siꞌi cua laca ti ñati̱ nu nduꞌni tyacaꞌa ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱, sca ti cuayáꞌ nduꞌni Ni loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ chalyuu.
11 pois para com Deus não há acepção de pessoas.
12 Nguꞌ xaꞌ tsuꞌ ni, masi bilya cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu cua nda Moisés loꞌo nguꞌ judío, pana tye chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ juaꞌa̱ ti, si ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ xcubeꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ judío, nu cua ndyuna chaꞌ liñi nu nda jyoꞌo Moisés loꞌo nguꞌ; si ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ, cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Moisés biꞌ liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ sca ti cuayáꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu nduꞌni chaꞌ cuxi.
12 Porque todos os que sem lei pecaram, sem lei também perecerão; e todos os que sob a lei pecaram, pela lei serão julgados.
13 Ná caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ndyuna ti na chaꞌ liñi nu nda Ni loꞌo na; sca ti si taquiyaꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, si cuaꞌni na lcaa ñaꞌa̱ cña nu ngulo Ni jiꞌna, liꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ Ni.
13 Pois não são justos diante de Deus os que só ouvem a lei; mas serão justificados os que praticam a lei
14 — ausente —
14 {porque, quando os gentios, que não têm lei, fazem por natureza as coisas da lei, eles, embora não tendo lei, para si mesmos são lei.
15 — ausente —
15 pois mostram a obra da lei escrita em seus corações, testificando juntamente a sua consciência e os seus pensamentos, quer acusando-os, quer defendendo-os},
16 Juaꞌa̱ caca lacua, nu loꞌo tyuꞌu lubii lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱, tsa̱ liꞌ loꞌo culo Ni cña jiꞌi̱ Jesucristo chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱; la cuiꞌ tyempo biꞌ culotu̱ Ni lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu cuaana ti neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Juaꞌa̱ laca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱ laja loꞌo nclyuꞌu naꞌ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ.
16 no dia em que Deus há de julgar os segredos dos homens, por Cristo Jesus, segundo o meu evangelho.
17 Pana nu cuꞌma̱ ni, nacui̱ ma̱ chaꞌ nguꞌ judío laca ma̱, biꞌ chaꞌ jlya tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo jyoꞌo Moisés nu ngua saꞌni. Lye tsa nduꞌni tyucuaa tiꞌ ma̱ loꞌo xaꞌ ñati̱, chaꞌ nacui̱ ma̱ chaꞌ sca ti cuꞌma̱ laca ma̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
17 Mas se tu és chamado judeu, e repousas na lei, e te glorias em Deus;
18 Na cua jlo tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ laca cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱, ntiꞌ ma̱; cua nguscua Moisés chaꞌ biꞌ lo quityi cuentya jiꞌi̱ ma̱, biꞌ chaꞌ cua nda la ma̱ xi cuentya ñiꞌya̱ laca sca chaꞌ tsoꞌo, ñiꞌya̱ laca sca chaꞌ cuxi.
18 e conheces a sua vontade e aprovas as coisas excelentes, sendo instruído na lei;
19 Loꞌo juaꞌa̱ ntiꞌ ma̱, chaꞌ ycuiꞌ ma̱ nchca jiꞌi̱ ma̱ culuꞌu ma̱ tyucui̱i̱ liñi jiꞌi̱ ñati̱ nu ná jlo tiꞌ; ntiꞌ ma̱ chaꞌ taca ta ma̱ chaꞌ loꞌo nguꞌ nu ná ndyiji ñiꞌya̱ nu caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ sca chaꞌ liñi;
19 e confias que és guia dos cegos, luz dos que estão em trevas,
20 ntiꞌ ma̱ chaꞌ taca culuꞌu quiꞌi ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu ná nduna tsoꞌo, chaꞌ ple ti nguꞌ xi; ntiꞌ ma̱ chaꞌ caca ma̱ mstru jiꞌi̱ ñati̱ nu bilya caca tsaꞌa̱ tsiyaꞌ ti. Ntiꞌ ma̱ chaꞌ caca ma̱ juaꞌa̱, xquiꞌya chaꞌ jlya tsa tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés biꞌ; laja chaꞌ biꞌ nscua lcaa chaꞌ nu caca jlo tiꞌ na, lcaa chaꞌ liñi nu ntsuꞌu nde chalyuu, ntiꞌ ma̱.
20 instruidor dos néscios, mestre de crianças, que tens na lei a forma da ciência e da verdade;
21 Na nclyuꞌu ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱ tuꞌni, ¿ni chaꞌ laca ná nchca culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti ma̱? Nacui̱ ma̱ chaꞌ ná tsoꞌo cuaana nguꞌ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱. ¿Ha ná loꞌo cuꞌma̱ tya ntucuaana ma̱ ntsuꞌu quiyaꞌ?
21 tu, pois, que ensinas a outrem, não te ensinas a ti mesmo? Tu, que pregas que não se deve furtar, furtas?
22 Nacui̱ ma̱ chaꞌ ná tsoꞌo tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱. ¿Ni chaꞌ laca chaꞌ loꞌo cuꞌma̱ nduꞌni ma̱ chaꞌ cuxi biꞌ lacua? Si ná ndiya tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti loꞌo nduꞌni tlyu xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ joꞌó nu siꞌi ycuiꞌ Ndyosi laca, ¿ni chaꞌ laca ndyaꞌa̱ ma̱ ntucuaana ma̱ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ?
22 Tu, que dizes que não se deve cometer adultério, adulteras? Tu, que abominas os ídolos, roubas os templos?
23 Nacui̱ ma̱ chaꞌ tsoꞌo la tsiyaꞌ ti laca chaꞌ nu nda jyoꞌo Moisés loꞌo ma̱, pana ndyuꞌni tsa ma̱ chaꞌ cuxi loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo ná ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ.
23 Tu, que te glorias na lei, desonras a Deus pela transgressão da lei?
24 Na nduꞌni ti ma̱ ñiꞌya̱ nu nacui̱ quityi cusuꞌ, quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Cuxi tsa nchcuiꞌ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya cuꞌma̱”. Juaꞌa̱ chaꞌ nscua lo quityi.
24 Assim pois, por vossa causa, o nome de Deus é blasfemado entre os gentios, como está escrito.
25 Jlya tsa tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nacui̱ chaꞌ siꞌyu ma̱ quiji̱ nguꞌ quiꞌyu sñiꞌ ma̱ loꞌo tya cuañiꞌ nguꞌ, chaꞌ culacua̱ nguꞌ. Tsoꞌo tsa si loꞌo taquiyaꞌ ma̱ lcaa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo jyoꞌo Moisés; pana si ná taquiyaꞌ ma̱ lcaa chaꞌ biꞌ, cua laca ma̱ ñiꞌya̱ si ná nsiꞌyu quiji̱ ma̱ tsiyaꞌ ti liꞌ.
25 Porque a circuncisão é, na verdade, proveitosa, se guardares a lei; mas se tu és transgressor da lei, a tua circuncisão tem-se tornado em incircuncisão.
26 Loꞌo juaꞌa̱ nu nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nu ná nsiꞌyu quiji̱ nguꞌ ni, si taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ nu nda Moisés loꞌo na, liꞌ stuꞌba ti tucuá ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ ntucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa na nu cua nsiꞌyu quiji̱ nguꞌ.
26 Se, pois, a incircuncisão guardar os preceitos da lei, porventura a incircuncisão não será reputada como circuncisão?
27 Chañi chaꞌ ná nguaꞌa̱ cuayáꞌ lo quiji̱ nguꞌ biꞌ juaꞌa̱; ná ntsuꞌu chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ laca nguꞌ. Pana si nduꞌni nguꞌ biꞌ lcaa cña nu ntiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni nguꞌ, ta nguꞌ chaꞌ tyujuꞌu tiꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ judío, chaꞌ ná ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, masi cua ndyuna ma̱ chaꞌ liñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi cua nguaꞌa̱ cuayáꞌ lo quiji̱ ma̱.
27 E a incircuncisão que por natureza o é, se cumpre a lei, julgará a ti, que com a letra e a circuncisão és transgressor da lei.
28 Siꞌi na tyucui tyiquee nguꞌ judío laca na loꞌo tacati tsa ndyuꞌni na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni chaꞌ ñaꞌa̱ ti nguꞌ jiꞌna. Ná caca cña juaꞌa̱, masi nguaꞌa̱ cuayáꞌ lo quiji̱ na;
28 Porque não é judeu o que o é exteriormente, nem é circuncisão a que o é exteriormente na carne.
29 siꞌi juaꞌa̱ laca na nguꞌ judío. Tyucui tyiquee nguꞌ judío laca na loꞌo xñi tsoꞌo na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; liñi la tyuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo Ni si chcaꞌa̱ cuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ca neꞌ cresiya jiꞌna. Liꞌ taca culo Ni cña jiꞌna loꞌo Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni, siꞌi loꞌo sca chaꞌ nu nscua lo quityi ti. Loꞌo liꞌ tsoꞌo tsa cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na, ngaꞌaa siꞌi ñati̱ chalyuu ti nu chcuiꞌ tsoꞌo jiꞌna liꞌ.
29 Mas é judeu aquele que o é interiormente, e circuncisão é a do coração, no espírito, e não na letra; cujo louvor não provém dos homens, mas de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra