1 Yʉare, ĩ buerãre jʉaãmo cõro, gʉbo jʉa jẽnituarirãcʉ ñarãre yʉare ĩ gotimasioro bero, ti sita ñarimacarianare ĩnare gotimasiocudirã vacajʉ yʉa, Jesúrãca.
2 Tirodo Juan vãme cʉtigʉ, masare oco rãca bautizarimasʉ, tubiberiavijʉ ñañuju ĩ. Tojʉ ĩ ñarone, Jesús masare ĩ gotimasiocudicati, to yicõari, ĩaĩañamani ĩ yiĩocati queti ĩre ejayuju. Tire ajicõari, jʉarã ĩ buerimasare cõañumi, “Jesúre sẽniĩaaya” yigʉ.
3 Yʉa tʉ ejacõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩacama ĩna:
4 To ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro ĩnare yicʉdicami Jesús:
5 Ado bajiro ĩre gotiba mʉa: “Jesús ĩ masise rãca ĩ yijare, ĩabetiboariarã quẽne ĩama. Rujasagueri vaboariarã quẽne, quẽnaro vama. Gase boariarãre quẽne, ĩna cãmi yatibʉ. Ajimena ñaboariarã quẽne, ajima. Bajireariarã quẽne, tudicatima. To yicõari, maioro bajirã quẽne, Dios oca quẽnasere gotimasio ecoama ĩna”, yigotiba, Juan tʉjʉ ejacõari.
6 To bajiri, “‘Quẽnase bʉjarʉarãma yʉre ajitirʉ̃nʉrã, “Socʉ me yami” yʉre yitʉoĩarãma’ yimi”, ĩre yigotiba —ĩnare yicami Jesús, Juan buerimasare.
7 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna vase rãcane, Juan vãme cʉtigʉ, masare oco rãca bautizarimasʉ ĩ ñare quetire goticami Jesús, jãjarã ĩre ajisʉyarãre:
8 ¿Ñimʉ ũgʉ̃re tʉoĩarã vacati mʉa? ¿Quẽnase sudi sãñagʉ̃re tʉoĩa vacati? To bajiro me tʉoĩariarãja mʉa. “Quẽnase sudi sãñarãma, quẽnarivirijʉ, ʉjarã ya virijʉ ñarãma”, yimasiaja mani.
9 ¿Ñimʉ ũgʉ̃re tʉoĩa vacati mʉa? ¿Diore gotirẽtobosarimasʉre tʉoĩa vacatique mʉa? Riojo mʉare gotiaja yʉ. Gãjerã Diore gotirẽtobosarimasa rẽtoro ñagʉ̃re ĩariarãja mʉa.
10 Juan ĩ bajirotire gotiro, ado bajise gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire:
11 Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasire rẽtoro ñamasuse ñaja, Juan, Diore ĩ gotirẽtobosasejʉa. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Juan ĩ gotise rẽtoro ñamasuse ñaja yʉ gotiroticõarã ĩna gotise. “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, Jesúre ajitirʉ̃nʉña” ĩna yigotisere yaja yʉ. Ñamasurã ñaama, “Ñamasurã me ñaama Jesús ĩ gotiroticõarã” mʉa yiĩaboajaquẽne —yicami Jesús, ĩre ajisʉyarãre.
12 Quẽna ado bajiro yicami Jesús:
13 Juan ĩ gotimasiosʉoroto rĩjorojʉne, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ Dios ĩ cõarocʉre goticoayuma ĩna, Diore gotirẽtobosarimasa. Moisére Dios ĩ roticũmasire quẽne, tire gotiaja ti.
14 “Diore gotirẽtobosarimasʉ El'ias vãme cʉtimasir'ire bajiro bajigʉ ejarʉcʉmi”, yigotiyujarã ĩna, Diore gotirẽtobosarimasa. To bajiro ĩna yimasirere, “Riojo ucamasiñuma ĩna” mʉa yitʉoĩajama, “Juan ĩ ejarotire gotirã yimasiñuma”, yimasiaja mʉa.
15 Mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro yʉre ajitirʉ̃nʉña mʉa —ĩre ajisʉyarãre yicami Jesús.
18 Ĩna rãca ajerʉamenare bajiro yirã ñarãja mʉa, adirodoriana. Juan, quẽnase bare babeti, quẽnase idire idibeti bajiñañuju ĩ. To bajiro bajigʉ ĩ ñajare, “Vãti sãñagʉ̃ ñagʉ̃mi”, ĩre yitʉoĩacajʉ mʉa, ĩre ajiterã ñari.
19 Ĩ bero gotimasiosʉocajʉ yʉ, Dios ĩ roticõacacʉ. Yʉjʉama, quẽnase bare ba, quẽnase idire idi bajiñaja yʉ. To bajiro yigʉ yʉ ñajare, “Jairo bagʉ ñaami. Idimecʉgʉ̃ ñaami. Ʉjʉre gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã rojose yirãre quẽne ĩnare baba cʉtiami”, yʉre yiĩajũnisiniaja mʉa, yʉre quẽne ajiterã ñari. To bajiro Juanre quẽne, yʉre quẽne mʉa yise ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ masise rãca yʉa yise ti ñajare, berojʉ, “Quẽnaro yirã yiboayuma” yʉare yimasirʉarãja mʉa —yicami Jesús, ĩre ajisʉyarãre.
20 Tijʉ bero, ĩaĩañamani ĩ yiĩoboacana ya macarire tʉoĩacõari, Dios ĩ bojabetire ĩna yisere tʉoĩasʉtiriticõari, ĩna yitʉjabetijare, rojose ĩna tãmʉorotire yigʉ, ado bajiro goticami Jesús:
21 —Coraz'in macana, to bajicõari, Betsaida macana quẽne, bʉto rojose tãmʉorʉarãma. Ti macarianare ĩaĩañamani yʉ yiĩocatore bajiro, Tiro vãme cʉti macanare, Sidón vãme cʉti macanare quẽne ĩaĩañamani yʉ ĩojama, tirʉ̃mʉjʉ rojose ĩna yisere tʉoĩasʉtiriticõari, yitʉjacoaboriarãma ĩnama. “Rojose yʉa yisere yirʉabeaja” yisʉtiritirã ñari, sʉtiritirã ĩna sãñasejʉa sudi vasoacõari, to yicõari, ĩna rʉjoarijʉ õja majeoboriarãma.
22 Riojo mʉare gotiaja yʉ. Sidón macana, to bajicõari, Tiro macana ñamasiriarã rẽtobʉsaro rojose tãmʉorʉarãma ĩna, Dios, masare ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro.
23 Capernaum macanajʉa, “Quẽnarã ñari, õ vecajʉ Dios ĩ ñarojʉ ñarona ñaja mani”, yitʉoĩaboarãma ĩna. To bajiro ĩna yitʉoĩaboajaquẽne, Dios tʉjʉ ñabetirʉarãma. Rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ñaja ĩna cõaecorotoma. Toanare ĩaĩañamani yʉ yiĩocatore bajiro, Sodoma macanare quẽne yʉ yiĩojama, rojose ĩna yisere yitʉjaboriarãma ĩnama. To bajiri adirʉ̃mʉrire quẽne ñacõaboriaroja ti maca maji.
24 Riojo mʉare gotiaja yʉ. Ti macana yʉre ĩna ajirʉabeti vaja, Diojʉama, rojose ĩnare yirʉcʉmi masare ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobʉsaro rojose tãmʉorʉarãma ĩna —yitʉoĩa goticami Jesús.
27 To yicõari, ĩre ajisʉyarãjʉare ado bajiro goticami Jesús:
30 Mʉare yʉ rotise josari me ñaja. To bajiri yʉ rotisere mʉa cʉdijama, variquẽnarʉarãja mʉa —yicami Jesús.