1 Sĩgʉ̃ fariseo masʉ, Nicodemo vãme cʉtigʉ ñacami. Jud'io masa vatoajʉre ñamasugʉ̃ ñacami ĩ.
2 Ñamijʉ Jesúre ĩre ĩagʉ̃ ejayuju. Ĩ tʉjʉre ejacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju:
3 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Nicodemore gotiyuju Jesús:
4 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju Nicodemo:
7 “Dios ĩ cõagʉ̃, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñarã, ĩna rĩne Dios ĩ ñarojʉre ejacõari, ĩ rãca ñamʉorʉ̃gõrʉarãma” mʉre yʉ yisere, ajiyamanire bajiro ajimavisiabesa mʉ.
8 Mino no ti bojarone vẽatucõaroja ti. Mino ti vẽatujama, ajiaja mani. To bajiboarine, “Toaye vadoja. Tojʉare vatoja”, yimasibeaja mani. Tire bajirone bajigʉ ñaami Dios ĩ cõagʉ̃, Esp'iritu Santo. “Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yigʉ ñato” yigʉ, gãjire ĩ yirotire masibeama masa —Nicodemore yiyuju Jesús.
9 To bajiro ĩ yirone, quẽna gãme sẽniĩaquẽnoñuju Nicodemo:
10 Ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús:
11 Riojo mʉre gotiaja yʉ. Mani ĩase, Dios ĩ yiserene, mʉare gotirũgũaja yʉa. To bajiboarine yʉa gotirũgũsere ajicõari, “To bajiro me bajiaja”, yicõarũgũaja mʉa.
12 Adi macarʉcʉroayere yʉ gotisere ajitegʉ ñari, Dios ĩ bajisere ĩabʉjayamanire yʉ gotijaquẽne, ajiterʉcʉja mʉ —ĩre yiyuju Jesús.
13 Gajeye quẽna ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús:
14 Tirʉ̃mʉjʉ Moisés ñamasir'i, yucʉ́ manojʉ ñacudigʉ yucʉ́ joejʉ ãñare bajigʉ ñagʉ̃re cõmene quẽnor'ire ĩre jeomasiñuju, “Ãña cũniecoriarã ĩre ĩamʉoato ĩna” yigʉ. To bajiro ĩ yir'ire ãña cũniecoriarã, ĩre ĩamʉorãjʉa, caticoamasiñujarã ĩna quẽna. To bajiro bajirʉaroja yʉre quẽne, Dios ĩ roticõacacʉre quẽne. Yucʉ́tẽrojʉ yʉre jajutucõari, vʉ̃mʉorʉ̃gõrʉarãma ĩna, yʉ bajirocarotire yirã.
15 To bajise bajirocʉ ñari, no bojarã, “Jesucristo ĩ bajirocare sʉorine yʉre ĩavariquẽnacõari quẽnaro yirʉcʉmi Dios” yitʉoĩarãre ĩna rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, yʉ catisere ĩnare ĩsirʉcʉja yʉ —Nicodemore ĩre yiyuju Jesús.
16 —Ñajediro masare maimasucõagʉ̃ ñari, ĩ macʉ sĩgʉ̃ne ñagʉ̃re ĩre cõañumi Dios, “Masare rijabosato” yigʉ. To bajiro ĩ yire ñajare, “Jesucristo ĩ bajirocare sʉorine yʉre ĩavariquẽnacõari, quẽnaro yirʉcʉmi Dios” yitʉoĩarãma, ĩna rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñarãma.
17 Adi macarʉcʉroanare, “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yato” yigʉ me, ĩ macʉre cõañumi Dios. Ado bajirojʉa yiyumi. “Mʉre ajitirʉ̃nʉrona ĩna rijato berojʉ, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosarʉcʉja mʉ” yigʉ, ĩ macʉre cõañumi Dios.
18 “Dios macʉ ñagʉ̃mi” Jesúre yitʉoĩagʉ̃re rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉre ĩre cõabetirʉcʉmi Dios. Dios macʉ sĩgʉ̃ne ñagʉ̃re, “Dios macʉ me ñagʉ̃mi” ĩre yigʉjʉarema, to bajiro ĩre ĩ yise vaja rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩre cõarʉcʉmi Dios.
19 Ĩ macʉre adi macarʉcʉrojʉre ejacacʉre ĩre ajitirʉ̃nʉmenare rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩnare rearʉcʉmi. Ĩ macʉ sʉorine Diorãca quẽnaro ñaama masa, ĩre masirã. Masajʉama rojose yitʉjarʉamena ñarã ñari, quẽnasejʉare tʉoĩavasoarʉamenama ĩna. To bajiri Dios macʉre ajitirʉ̃nʉmenama. To bajiro yirã ĩna ñajare, ĩnare rearʉcʉmi Dios.
20 Rojose yirã, Dios macʉre terãma ĩna. “Masa rĩjorojʉa, ‘To bajise rojose yicajʉ mʉ’ yʉre yiromi Jesús” yibojonerã ñari.
21 Dios ĩ bojasere quẽnasejʉare yirãma, Dios macʉre ajitirʉ̃nʉrãma ĩna. Yayiorojʉ yirudibeama ĩnajʉama, “‘Dios ĩnare ĩ yirẽmojare, quẽnasejʉare yirũgũama’ yimasiato ĩna” yirã.
22 Nicodemore Jesús ĩ gotiro bero, vacoacajʉ yʉa, Judea sitajʉ. Tojʉre yoarobʉsa ñacajʉ yʉa. Tojʉ masare oco rãca bautiza ñarũgũcajʉ yʉa.
23 Juan, oco rãca bautizarimasʉ, Salim vãme cʉti maca tʉjʉ Enón vãme cʉti macajʉ oco rãca masare bautizarũgũñuju ĩ quẽne. Tojʉre riaga jairo ti oco cʉtijare, ĩnare bautiza ñarũgũñuju ĩ. Jãjarã masa ĩre bautizarotirã ejarũgũñujarã ĩna, tojʉre.
24 Ado bajiro yiñamasiñuju Juan, tubiberiavijʉ ĩ tubibe ecoroto rĩjoro:
25 Oco rãca masare Juan ĩ bautiza ñarone, gãji jud'io masʉ, Juan buerã tʉjʉre ejayuju ĩ. Ejacõari, “To bajiro me bajiaja. Ado bajirojʉa mani yijare, ‘Rojose mana ñaja mʉa’ manire yiĩagʉ̃mi Dios” yigʉ, ĩna rãca oca josayuju ĩ.
26 Ĩ rãca ĩna oca josariaro bero, Juan tʉjʉ ejacõari, ado bajiro ĩre gotiyujarã ĩ buerã:
27 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Juan:
28 “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i me ñaja yʉ. “‘Ĩ ejaroto rĩjoro, ĩre goti rĩjoro cʉtiato’ yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaja yʉ”, jẽre mʉare yigoticõacajʉ yʉ —ĩnare yiyuju Juan, ĩ buerimasare.
29 To yicõari, “Ãmosiagʉ babare bajiro bajiaja yʉ” yigʉ, ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotimasioñuju Juan:
30 Yʉ rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaami ĩma. To bajiri, yʉre ĩna rʉ̃cʉbʉoro rẽtoro ĩre ĩna rʉ̃cʉbʉosere bojaja yʉ —ĩ buerãre yiyuju Juan.
31 Dios tʉjʉ vadir'i ñaami jediro ʉjʉ ñamasugʉ̃. Gãji ĩ cõro ñamasugʉ̃ magʉ̃mi. Adi macarʉcʉrojʉre ruyuariarã, adi macarʉcʉroayere ĩarã ñari, tirene gotiaja mani. Dios tʉjʉ vadir'ima õ vecayere, to yicõari, adi macarʉcʉroayere quẽne quẽnaro masigʉ̃ ñari, jediro ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñaami.
32 Ĩma, ĩ ĩarere, ĩ ajirere gotiami ĩ, Dios yere. To bajiboarine ĩ gotisere ajitirʉ̃nʉbeama masa.
33 “Jesús ĩ yirore bajiro bajiroja” ĩre yiajigʉma, to bajiro ĩ yiajise sʉorine “Socagʉ me ñaami Dios” yigʉ ñagʉ̃mi.
34 Esp'iritu Santore ĩre cõañumi ĩ macʉre adi macarʉcʉrojʉre ĩ cõar'ire, “Ĩ tʉoĩarore bajiro tʉoĩamasiato” yigʉ. To bajiro ĩ yir'i ñari, Dios ocarene goticami Jesús.
35 Mani jacʉ Dios, ĩ macʉre maigʉ̃ ñari, “Ñajedirore rotiya mʉ”, ĩre yicũñumi.
36 No bojagʉ, Dios macʉre ajitirʉ̃nʉgʉ̃ma, Dios ĩ catisere cʉogʉ ñaami. To bajiboarine no bojagʉ Dios macʉre ajitirʉ̃nʉbecʉma, Dios ĩ catisere cʉobeami. To bajiro ĩ bajijare, rojose ĩ yisere ĩajũnisini tʉjabecʉne, rojose ĩ yise vaja, rojose ĩre yirʉcʉmi Dios, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩre rocagʉ.