1 Gdöd glac lë ni, gröëꞌ Xanruꞌ yetsonnlalj yu chiëꞌ caꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ, atiꞌ bsölëꞌë lequëꞌ chop hueajquëꞌ laꞌnörëꞌ ca Lëꞌ tsjaquëꞌ yúguꞌtë yödz len yödzdauꞌ gap chzoa tödëꞌ Lëꞌ.
2 Gudxëꞌ lequëꞌ:
3 Gul‑tséaj naꞌa. Gul‑yutscaꞌ, nedaꞌ rsölaꞌa lbiꞌiliꞌ, nacliꞌ ca böꞌcuꞌ zxilaꞌ zjacbaꞌ ladjcbaꞌ böꞌcuꞌ zugaꞌ sniaꞌ.
4 Cutu guaꞌliꞌ yöxj dumí ni bzud yöt, len cutu guaꞌliꞌ yetú cöꞌ löl‑liꞌ, len cutu tseyliꞌ güíꞌlenliꞌ bunách didzaꞌ gap nac laꞌ nöz.
5 Gátiꞌtëz yuꞌu ga tsazliꞌ, ziꞌal gnaliꞌ: “Le rbequi dxi ladxiꞌ gac quegac bunách nacuáꞌ yuꞌu ni.”
6 Chquiꞌ zoa niꞌ nu bönniꞌ röꞌ dxi ladxëꞌë, ugaꞌnlen lëꞌ le rbequi dxi ladxiꞌ naꞌ gnabliꞌ, san chquiꞌ cuzóa niꞌ nu bönniꞌ cni, ugaꞌnlen lbiꞌiliꞌ le rbequi dxi ladxiꞌ naꞌ gnabliꞌ.
7 Gul‑gáꞌn yuꞌu ga naꞌ tsazliꞌ len gul‑guíꞌaj gul‑gagu bi lunnëꞌ queëliꞌ, le udzölcznëꞌ bönniꞌ huen dxin le gahuëꞌ. Cutu tödliꞌ yuꞌu yuꞌu.
8 Gátiꞌtëz yödz ga tsazliꞌ atiꞌ lun lbiꞌiliꞌ ba laꞌn, gul‑gagu le lucuꞌë lauliꞌ.
9 Gul‑ún nup teꞌi nacuáꞌ yödz naꞌ, len gul‑guië́ lequëꞌ: “Chbdxin ga zoaliꞌ le rna bëꞌë Dios.”
10 Gátiꞌtëz yödz ga tsazliꞌ, chquiꞌ cutu lun lbiꞌiliꞌ ba laꞌn, gul‑rúj tsajsoaliꞌ laꞌ nöz qui yödz naꞌ, gnaliꞌ:
11 “Bëchtö qui ladzliꞌ daꞌ lalabtuꞌ ruquindjtuꞌ lei, le ruluíꞌ nabágaꞌliꞌ zxguiaꞌ, san ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ lë ni, chbdxin ga zoaliꞌ le rna bëꞌë Dios.”
12 Nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, catiꞌ gdxin dza gchuguëꞌ Dios quegac bunách, laꞌzacaꞌ laꞌguíꞌir bunách yödz niꞌ ca laꞌzacaꞌ laꞌguíꞌi bunách yödz Sodoma, nup niꞌ busnitiëꞌ Dios.
13 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
14 Qui lë ni naꞌ, catiꞌ gdxin dza gchuguëꞌ Dios quegac bunách, sacaꞌ quiꞌrliꞌ ca laꞌzacaꞌ laꞌguiꞌë bönniꞌ Tiro len Sidón.
15 Lbiꞌiliꞌ, bunách Capernaum. ¿Naruꞌ cugúc queëliꞌ ca gyëpliꞌ ga nu ryaz yehuaꞌ yubá? Huötjliꞌ tsajtsazliꞌ latj chul quegac nup natgac.
16 Niꞌr gudxëꞌ yuguꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ Jesús, rnëꞌ:
17 Catiꞌ guludxinëꞌ ga zoëꞌ Jesús tsonnlalj yu chiëꞌ bönniꞌ naꞌ bsölëꞌë Lëꞌ, yjenquëꞌ lban, taꞌnë́ꞌ:
18 Jesús gudxëꞌ lequëꞌ:
19 Gul‑yutscaꞌ, nedaꞌ nudödaꞌ lu naꞌliꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ söncliꞌ‑baꞌ bël sniaꞌ len xajnö́ꞌ atiꞌ cutu bi gac queëliꞌ, atiꞌ uxicjliꞌ lu yöl‑laꞌ uná bëꞌ qui tuꞌ xöhuiꞌ, nu curleꞌi rëꞌu dxiꞌa.
20 Naꞌa, gul‑dziji, clëgz le tun ca rnaliꞌ böꞌ xöhuiꞌ, san le nayujgac laliꞌ lu guich niꞌ yehuaꞌ yubá.
21 Laꞌ niꞌz rudzijnëꞌ Jesús, dzaguëꞌ Lëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy, rnëꞌ:
22 Niꞌr gnëꞌ:
23 Niꞌr buyúëꞌ yuguꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ Jesús len rëꞌ lequëꞌ:
24 le rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Glëꞌnnëꞌ laꞌléꞌinëꞌ le rléꞌiliꞌ zian bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len bönniꞌ gulaná bëꞌë, san cutu gulaléꞌinëꞌ lei. Glëꞌnnëꞌ laꞌyönnëꞌ le ryö́niliꞌ, san cutu gulayönnëꞌ lei.
25 Niꞌr gyasëꞌ bönniꞌ gdauꞌ usëdi, len quië siꞌ bëꞌë Jesús, gnabnëꞌ Lëꞌ, rnëꞌ:
26 Jesús rëꞌ lëꞌ:
27 Bubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ naꞌ, rnëꞌ:
28 Jesús rëꞌ lëꞌ:
29 Le guꞌnnëꞌ bönniꞌ naꞌ ubíj dxiꞌa cuinëꞌ, rëꞌ Jesús:
30 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lëꞌ:
31 Niꞌr gdödëꞌ laꞌ nöz niꞌ bxuz. Catiꞌ bléꞌinëꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ, tslaꞌl gdödëꞌ.
32 Gdödëꞌ caꞌ niꞌ bönniꞌ nababëꞌ zxiꞌn xsoëꞌ Leví, bönniꞌ naꞌ tunëꞌ dxin qui gdauꞌ. Catiꞌ bléꞌinëꞌ lëꞌ, tslaꞌl caꞌ gdödëꞌ.
33 Lëzcaꞌ yuꞌë nöz naꞌ bönniꞌ Samaria, atiꞌ bdxinëꞌ gal‑laꞌ ga dëꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ. Catiꞌ bléꞌinëꞌ lëꞌ, buechiꞌ ladxëꞌë lëꞌ.
34 Gbiguëꞌë ga naꞌ dëꞌ, atiꞌ gluꞌë le za len xisi uva nal lu huëꞌ queëꞌ, len buchö́linëꞌ lei lariꞌ. Niꞌr bdxiëꞌ lëꞌ cúdzuꞌbaꞌ böaꞌ queëꞌ len buꞌë lëꞌ yuꞌu ga taꞌdxinëꞌ bönniꞌ yuꞌuquëꞌ nöz, atiꞌ niꞌ ben chiꞌë lëꞌ.
35 Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, len chzoa uzë́ꞌë niꞌ bönniꞌ Samaria naꞌ, glijëꞌ lazxjëꞌ qui chop dza, le bucaꞌnëꞌ lu nëꞌë bönniꞌ xan yuꞌu naꞌ, rëꞌ lëꞌ: “Ben chiꞌë bönniꞌ ni, len chquiꞌ utö́uꞌ yelatiꞌ dumí, ubiꞌa quiuꞌ nedaꞌ catiꞌ huödaꞌ.”
36 Naꞌa, ¿nacx runi liꞌ? ¿Núzxalëꞌ bönniꞌ yonn ni guquëꞌ böchiꞌ lzëꞌë bönniꞌ naꞌ gluꞌë döꞌ queëꞌ bönniꞌ gban?
37 Bubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ gdauꞌ usëdi naꞌ, rëꞌ Jesús:
38 Niꞌr buꞌë nöz Jesús, bdxinëꞌ tu yödzdauꞌ ga niꞌ bchëꞌnu Lëꞌ lidxnu ngul lënu Marta.
39 Marta ni zoanu ngul zxilnu lënu María, atiꞌ María naꞌ grö́ꞌtënu ga nac xniꞌë Jesús, ruzë́ nagnu xtidzëꞌë.
40 Marta naꞌ bubi buguiꞌnu, zian dxin runnu, atiꞌ gbígaꞌnu ga naꞌ zoëꞌ Jesús, rënu Lëꞌ:
41 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ‑nu:
42 Tuz le run bayúdx nu gun, atiꞌ María ni gröbiꞌ lë naꞌ nactër dxiꞌa, atiꞌ lë naꞌ gröbiꞌ cutu gdua queëbiꞌ.