1 Atunci s-au adunat la El fariseii și unii din cărturari, veniți de la Ierusalim.
2 Când au văzut pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, au găsit o vină.
3 (Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile și antebrațele, ținându-se de tradiția bătrânilor.
4 Ei nu mănâncă atunci când vin de la piață dacă nu se spală, și mai sunt multe alte lucruri pe care au primit să le țină: spălările paharelor, ale ulcioarelor, ale vaselor de bronz și ale canapelelor).
5 Fariseii și cărturarii l-au întrebat: “De ce nu umblă discipolii tăi după tradiția bătrânilor, ci mănâncă pâinea lor cu mâinile nespălate?”
6 El le-a răspuns: “
9 El le-a zis: “
11 adică dat lui Dumnezeu,
14 A chemat toată mulțimea la Sine și le-a zis: “
17 După ce a intrat într-o casă, departe de mulțime, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceea.
18 El le-a zis: “Sunteți
20 El a răspuns: “Ceea ce
24 De acolo s-a sculat și a plecat în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă și n-a vrut să știe nimeni, dar n-a putut scăpa de observație.
25 Căci o femeie a cărei fetiță avea un duh necurat, auzind de el, a venit și s-a aruncat la picioarele lui.
26 Femeia era o greacă, siro-feniciană de rasă. Ea l-a implorat să alunge demonul din fiica ei.
27 Dar Isus i-a zis:
28 Dar ea i-a răspuns: “Da, Doamne. Totuși, chiar și câinii de sub masă mănâncă firimiturile copiilor.”
29 El i-a zis: “
30 Ea s-a dus la casa ei și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
31 A plecat din nou de la hotarele Tirului și ale Sidonului și a ajuns la marea Galileii, trecând prin mijlocul ținutului Decapolei.
32 I-au adus pe unul care era surd și avea o împiedicare în vorbire. L-au rugat să pună mâna pe el.
33 L-a luat la o parte de la mulțime, în particular, și i-a băgat degetele în urechi; apoi a scuipat și i-a atins limba.
34 Privind spre cer, a suspinat și i-a zis:adică:
35 Imediat i s-au deschis urechile, i s-a eliberat impedimentul limbii și a vorbit limpede.
36 El le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult o vesteau.
37 Ei au fost uimiți peste măsură, spunând: “A făcut toate lucrurile bine. El îi face chiar și pe surzi să audă și pe cei muți să vorbească!”