1 Mehenogã tiquiro sa ni buheri bato saurú ijigʉ̃ ʉsã Jesu mehna trigo wesepʉ esaʉ. Ʉsã tiquiro buhena ʉjʉa ahbana, trigore pehe, ihya tuhasa, yʉhdʉ cãa wahaʉ ʉsã.
2 Ʉsã sa yegʉ̃ ihñañe, fariseo masa Jesure ohõ saha nidi:
5 Sa ye Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ dahrayequina pahia ne soerare mari soye decorire. Sa soerapeta Cohãcjʉ̃ dutiyere yʉhdʉdʉcayequina ijierare. ¿Tire buherari mʉsa Cohãcjʉ̃ Moisere tiquiro cũri pũpʉ?
6 Mʉsare niita niaja. Cohãcjʉ̃ wʉhʉre ño peona ti wʉhʉpʉ dahrayequina tiquina soeragʉ̃ ihñaepenata “Quehnoanota”, nine mʉsa. Ti wʉhʉ yʉhdʉoro yʉhʉ pehere ño peoro cahmene.
7 Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũ ohõ saha nine: “Wahiquinare wejẽ, ʉjʉ̃a mʉoñe mehna yʉhʉre mʉsa ño peogʉ̃ cahmedaja. Apequinare mʉsa paja ihñagʉ̃ pehere cahmeaja yʉhʉ”, nine tiquiro yere tiquina ojoari pũ. Tiquiro sa nidire mʉsa quehnoano tʉhona, yʉhʉ buheyequinare tiquina buhiri mariedapegʉ̃ta tiquinare tuhtieraboaga mʉsa.
8 Yʉhʉ masʉ Cohãcjʉ̃ ohorigʉ ahri deco saurú decore masa tiquina yeatire yahugʉ ijigʉ pʉhto ijiaja, nidi Jesu fariseo masare.
9 Tiquiro sa nidi bato waha, judio masa mari buheri wʉhʉpʉ esaʉ ʉsã Jesu mehna.
10 Topʉ omoca bʉhariquiro ijiri. Sa yeye fariseo masa pehe Jesure yahusãñe tehe, tiquirore sinituri:
11 Jesu yʉhtiri tiquinare:
12 Oveja yʉhdʉoro ijire masʉno pehe Cohãcjʉ̃ tiquiro ihñagʉ̃. Sa yero saurú ijigʉ̃ quehnoañene mari yegʉ̃ quehnoarĩne, ni yʉhtiri Jesu tiquinare.
13 Tiquiro sa nidi bato omoca bʉhariquirore ohõ saha nidi:
14 Sori decore tiquiro sa yegʉ̃ ihñañe, fariseo masa waha, tiquina basi ohõ saha niahye:
15 Jesu tiquina sa nidire masino, wahaa wahari. Tiquiro sa wahagʉ̃ peyequina masa tiquirore nʉnʉ tãri. Sa yero tiquiro pehe ijipihtiyequina tiquina mehna cjẽnare dohatiyequinare yʉhdʉgʉ̃ yeri.
16 Sa yero dohatiyequinare tiquinare tiquiro yʉhdʉorire apequinare yahu site dutierari tiquiro.
17 Sa dohatiyequinare yʉhdʉgʉ̃ yero, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro Isaia panopʉ tiquiro ni ojoariro sahata yero nidi Jesu. Ohõ saha ni ojoahye Isaia:
18 Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃: “Ahriquiro yʉhʉ cahacjʉ̃no ijire. Tiquiro yʉhʉ beseriquiro ijire. Tiquirore cahĩaja. Sa yegʉ tiquiro mehna bucueaja. Yaquiro Espíriture tiquirore ohogʉtja. Sa yero yʉhʉ tutuaye mehna ijipihtiyequina masare yʉhʉ buheyere yahurota tiquiro.
19 Sa yahuro tiquiro ne purĩno mehna yahusi. Sa yero sañuducusi. Sa yero maca cjã mahapʉ peyequina masa watoa tiquiro tutuaro sañuducu yahusi.
20 Wʉjʉgʉ nuhrino cuadʉ tiquiro nuhriedagʉ̃ yero saha masa gʉ̃hʉre quehnoano yerota tiquiro. Mehenogã ʉjʉ̃ri pecare tiquiro yatigʉ̃ yeraro saha masa gʉ̃hʉre quehnoano yerota tiquiro. Sata yeducurota tiquiro watĩnore tiquiro yʉhdʉdʉcato pano.
21 Sa yeye peyequina masa tiquirore wacũ tutueta”, nine Cohãcjʉ̃, ni ojoahye Isaia.
22 Ihcã deco watĩno cʉoriquirore masa ne cãhtari Jesu cahapʉ. Tiquiro pehe watĩnore cʉoro yahuducu masiedari. Sa yero caperi ne bajuerari. Tiquina sa ne wihigʉ̃ ihñano, yʉhdʉgʉ̃ yeri Jesu tiquirore. Tiquiro sa yegʉ̃ watĩno cʉoriquiro ihña, yahuducuri.
23 Tiquiro sa wahagʉ̃ ihñañe, masa ihña maria wahari.
24 Jesu watĩare tiquiro cohãrire tʉhoye fariseo masa ohõ saha ni tʉhoturi:
25 Tiquina sa ni tʉhotugʉ̃ masino, Jesu queoye mehna yahuri tiquinare, “Watĩno ye tutuaye mehna watĩare cohãgʉ niedaja”, nino taro:
26 Sa yeye Beelzebú watĩa pʉhtoro pehe watĩare cohãno, tiquina watĩa tiquina basi cahmequeñe niboaga. Sa ye tiquina gʉ̃hʉ waha pihtia wahaboaga.
27 Ohõ saha ni yahusãre mʉsa yʉhʉre: “Tiquiro Beelzebú yedohoye mehna watĩare cohãre”, ni yahusãre mʉsa. Mʉsa mehna cjẽna gʉ̃hʉ watĩare cohãre. ¿Watĩno tiquiro tutuaye mehna watĩare cohãjari tiquina gʉ̃hʉ, mʉsa ihñagʉ̃? Sa cohãedare. Tire masine mʉsa. Yʉhʉ gʉ̃hʉ watĩno tutuaye mehna watĩare cohãedaja.
28 Sa yegʉ yʉhʉ pehe watĩare cohãgʉ Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu tutuaye mehna tiquinare cohãja. Yʉhʉ sa cohãgʉ̃ ihñana ohõ saha masiña mʉsa: Cohãcjʉ̃ masa bui pʉhtoro ahri yehpapʉre iji tuhasare yojopʉre.
29 ’Ohõ sahata ijire queoye mehna mari buhegʉ̃: Tutuariquiro ya wʉhʉpʉ apequiro sajã sa yaque masiedare. Tutuariquirore dʉhteraro tiquiro ya wʉhʉpʉ sajã sa yaque masiedare. Tutuariquirore tiquiro dʉhteri bato sajã sa yaque masine, ni yahuri Jesu.
30 —Ihcãquiro yʉhʉre cahmedaro, yʉhʉre ihña tuhtiriquiro ijire. Ihcãquiro yʉhʉre yedohoeraro, yʉhʉre wape tigʉ̃ yero nine.
31 ’Sa yegʉ mʉsare poto niita niaja yʉhʉ. Ijipihtiye ñañene masa tiquina yegʉ̃, yahuducugʉ̃ gʉ̃hʉre Cohãcjʉ̃ bo masine. Sa boeperota Espíritu Santore tiquina ñano ni yahuducugʉ̃ ti pũritare ne bosi.
32 Yʉhʉre masʉ Cohãcjʉ̃ ohorigʉre yʉhʉre tiquina ñano ni yahuducurire bo masine Cohãcjʉ̃. Espíritu Santo pehere tiquina ñano ni yahuducurire ne bosi Cohãcjʉ̃. Yojopʉre, deco pihtigʉ̃ gʉ̃hʉre tiquina sa nidire bosi tiquiro, ni buheri Jesu tiquinare.
33 Sa yero queoye mehna buhero ohõ saha ni yahu nemori tiquinare:
34 Añaa yero saha ñana ijire mʉsa. Mʉsa ñana ijina, quehnoañene ni masiedare mʉsa. Mari wacũñepʉ mari tʉhoturiro sahata mari dʉseropʉ wijiare.
35 Quehnoariquiro quehnoañene tʉhoture. Sa yero quehnoañene yahuducure. Ñariquiro ñañene tʉhoture. Sa yero ñañene yahuducure.
36 Quehnoano tʉhotu yahuducuna ijiya mʉsa. Quehnoano yahuducuerana, buhiri dahreati deco ijigʉ̃ mʉsa sa ni maca cãrire Cohãcjʉ̃re yahu yʉhdʉnata.
37 Queoro mʉsa yahuducurire masino “Quehnoana ijire”, ninota Cohãcjʉ̃. Sa yero ñano mʉsa yahuducurire masino “Ñana ijire”, ninota tiquiro, nidi Jesu tiquinare.
38 Tiquiro sa nidi bato mari judio masare buheyequina, fariseo masa gʉ̃hʉ tiquirore ohõ saha nidi:
39 Jesu yʉhtiri:
40 Jona ihtia deco waro pajiriquiro wahi paa puhiapʉ ijiahye. Tiquiro sa wahariro sahata yʉhʉ gʉ̃hʉ masʉ Cohãcjʉ̃ ohorigʉ ihtia deco waro masa copepʉ ijigʉta.
41 Nínive cjẽna pehe Jona Cohãcjʉ̃ yere tiquiro yahurire tʉhoye tiquina ñañe yerire bʉjʉa witiahye. Sa bʉjʉa witiyequina ijiye buhiri dahreati deco ijigʉ̃ tiquina yojopʉ cjẽnare tiquina ñañene bʉjʉa witieyequinare “Ñañequina ijire”, ni, yahusãeta. Jona tiquinare Cohãcjʉ̃ yere tiquiro yahugʉ̃ tʉhoye quehnoañene cahmeahye tiquina pehe. Sa cahmeñe quehnoano yeye niahye yojopʉ cjẽna yʉhdʉoro. Sa yeye tiquina yojopʉ cjẽnare yahusãeta. Mʉsare niita niaja. Yojopʉ mʉsare yʉhʉ buheye Jona tiquiro buheri yʉhdʉoro ijire.
42 Sa ye buhiri dahreati deco ijigʉ̃ pʉhtoro sur cjõno panopʉ cjõno ducu, yojopʉ cjẽnare “Ñañequina ijire”, ni yahusãnota ticoro gʉ̃hʉ. Ticoro Salomo panopʉ cjʉ̃no tiquiro masiñene tʉho duaro yoaropʉ ahri yehpa ape siepʉ ijiricoro Salomore tʉhoro ahtahye. Sa yero quehnoano yero niahye yojopʉ cjẽna yʉhdʉoro. Sa yero ticoro yahusãnota yojopʉ cjẽnare. Mʉsare niita niaja. Yojopʉ mʉsare yʉhʉ buheri Salomo tiquiro buheri yʉhdʉoro ijire, nidi Jesu tiquinare.
43 Sa yero pari turi Jesu tiquiro tʉhotuye mehna ohõ saha ni quiti yahuri tiquinare:
44 Sa bocaeraro, ohõ saha ni tʉhotuahye tiquiro. “Masʉno yʉhʉ cohãriquiro mehnata pari turi ijigʉ wahaʉtja”, ni tʉhotuahye tiquiro. Sa ni tʉhoturo tojoaa waha, tiquiro cohãriquiroreta bocahye. Sa tiquiro bocagʉ̃ masʉno pehe quehnoariquiro ijimahye.
45 Sa yero watĩno apequina siete watĩare tiquiro yʉhdʉoro ñañequinare pijiro wahahye. Tiquiro sa pijigʉ̃ tiquina ijipihtiyequina tiquiro mehna ijiahye. Masʉno pehe to pano ihcãquiro watĩnore cʉoro, ñariquiro ijimahye. Camepʉ pehere peyequina watĩare cʉoriquiro ijiro, to pano tiquiro ijiriro yʉhdʉoro ña yʉhdʉariquiro ijiahye. Yojopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃re cʉomediquina tiquirore cohãñe, tiquina gʉ̃hʉ ña yʉhdʉayequina waro wahaeta, nidi Jesu tiquinare.
46 Masare tiquiro sa ni yahuducuri watoa tiquiro pacoro tiquiro bahana mehna sopecahapʉ ducu, tiquirore yahu duari.
47 Sa yero ihcãquiro Jesure yahuri:
48 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro topʉ ijiyequinare ohõ saha nidi Jesu tiquinare buhero taro:
49 Sa nino, ʉsãre tiquiro buhenare ñupuha, ohõ saha nidi:
50 Tiquina yʉhʉ Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro cahmeñene yere. Sa yeyequina yʉhʉ bahʉ, yʉhʉ baho, yʉhʉ paco yero saha ijire, nidi Jesu tiquinare.