Tito 1

IGNNT

5 Péchava­richuhi te nunaqui­ca­vinapa eta te tiúrupuhi te mar ticaijare Creta. Nutupa­ra­cavihi pítauchayare tamutu eta numaitau­reanahi. Eta nutupa­ra­ruvihi pinere­jicaya ena pinaca­que­nea­nayare eta návacu­reanaya ena pastoreanaya téchapa­ji­ri­ca­nayare nácani náijamu­ripachu tisuapa­ji­rahiana.

6 Nayehe­pachuina pastor, tacamu­nusera mácani achane maoapo­ravare eta máitaresira. Mácani, ésuna­richuhi esu mayena. Tisuapa­ji­ra­hia­na­hivare ena machicha­naveana. Tacuija natapi­ravaina. Tisama­rahiana éna.

7 Taicha tacamunu matapi­ra­varena nácani pitupa­ra­rua­nayare; taicha éna, tuparai­ru­ca­na­ya­revare mayehe ema Viya. Mácani, tímitu­ca­carehi. Mácani, vahi tisema­rairihi. Váhivare tavayuaruina eta téracare. Váhivare macueharahi. Váhivare tijamu­rarahi.

8 Mácanisera achane­samure tijaca­parahi nácani tichima­rachana. Máurica macachane ena tiúripa­ne­réruana. Mácani, máituca tipane­rereca. Mácani, títaurahi tamutu nayehe ena achaneana. Mácani, macaijuhe ema Viya, títaura­hi­hivare mayehe. Mácani, táuriquene eta macara­ta­sirava.

9 Éneri­chuvare tacamunu ema mácani tisuápa­ji­rá­hiquene tayehe eta vímitu­rapiana tisuapa­careana, apaesa éma táurivare eta máimitu­re­siraina. Taicha tacamunu eta máijara­si­rayare eta natumevaina ena tisuapa­ji­ra­hianahi. Tacamu­nu­hivare eta macaji­mu­ya­si­ra­vacaina ena nácani ticatia­na­ca­na­richaha eta máimitu­rapiana. Máijara­cai­navare eta nasuapa­ji­raivaina.

10 Taicha nararihi camuriana ena titupia­rahiana. Náetaviucha eta náechaji­ri­ca­va­ra­sivana, tivayua­rahiana éna. Nararihi ena nujaneanana tiápaju­cavana eta natupia­raivana.

11 Picama­ti­na­cayare ena nani. Vahi picuisapa eta náimitureca eta tamauri­queneana, machu náemeje­ca­pavacha ena vichamu­rianahi. Taicha vahi táurica­ca­rehíni eta náimitu­rapiana. Ena nani náichahi eta juca taicha navarahahi naverea­cavaca eta naplataneana.

12 Matiari­hinihi ema nayehenihi profeta najaneanaichu ena cretenseana. Macahehi eta máechaji­ri­ruvahi nayehe: “Ena nujaneanana cretenseana, tépiya­hi­rahiana éna. Tíñehi eta náichaquene nacuti eta sárare tíñehi. Cánisiuquiana. Plújuanavare éna” macahepa éma.

13 Yátupi tacahehi eta náitare­sirahi puiti ena cretenseana. Eta tacahe, pitupa­racaicha muraca ena vichamuriana cretenseana, apaesa vaipa nacuaqui­paicava tayehe eta tájipa­rácana. Tauri eta náehisira eta véhiruhi.

14 Vaipa nacusuapa eta náimitu­rapiana navayua­rapiana ena nujaneanana israelítana. Machu nacusuapa eta náimitu­rapiana ena nácani navaraha tihapa­pi­ri­cavaca ena vichamuriana eta náehisira eta yátupi­queneana tímitu­ca­careana.

15 Ena tipachi­nanahi te napane­reruana téhepa nasamureana, énara ena nani nacaijuhe eta táuriqueneana taicha náurica eta nasama­ra­rasira tamutu eta táurique­neanahi. Énasera ena masuapa­ji­rai­rahana váinara­ji­pa­ne­reruana, éna vahi táurihini nasamira eta tiúriana echaji­ri­rucava yátupi­queneana. Taicha tachipe­ji­quenehi tamutu eta napane­reruana, muraca­sa­mu­reanapa táicha. Tájina nasamahini eta tamaurivahi eta náichirahi.

16 Éna nacahehi: “Véhica ema Viya”. Tímati­ca­rea­na­hisera eta namáehi­sirahi ema Viya, taicha náicharichucha eta tamauri­queneana tíñemahiana. Émasera ema Viya macaticha tamutu eta juca náichaqueneana táiñema­hi­queneana. Ena nani, masuapa­ji­rai­ra­hanahi eta mayehe. Tájinasera vahi náiturué­que­ne­haimahi ena nani náichahini eta táuriqueneana.

Ler em outra tradução

Comparar lado a lado