João 12

IGNNT

1 Séisirinehi sache eta piéstayarehi eta Pascua. Tichava­varepa ema Jesús tayehe eta avasa­rechicha Betania, mávasahi ema Lázaro, ema macaeche­purehi te máecari. Tacahe, ena máemuna­ca­sareana tiúrisa­mu­rea­na­rinehi eta náimairahi eta máiteca­pirahi ema Jesús eta nayehe.

2 Ticache­ru­jianapa náenica­yarehi. Ema Lázaro macachanehi te mesa eta nanisirahi. Esu Marta téchapa­ji­ri­ca­vacahi.

3 Tacahe, esu María suámapaipa eta táijiyequene perfumeama te bótechicha. (Te navírare eta juca perfumeama te nasucure ticaijare nardo.) Tétavi­cavahi eta tasiva­chavahi. Ticutia­ma­cacahi te botella eta tasiamavahi. Tacahe, suépusa­pe­vachapa ema Jesús, suájape­vachapa te suchutimaca. Eneva­nerine táinicajuecha eta peti eta táijiyevahi.

4 Matiarihihi ema vichamuri Júlasi. Ema maca émarichu tíjara­re­ca­yarehi ema Jesús. Témecha­ji­cavapa éma:

5 —¿Tájaha tacayema váhivaréyapa tacaija­ra­re­ca­sihini eta juca tasiva­cha­quenehi perfumeama? Vivehahini eta camuriquene plata, tásiha, vímica­ta­si­hahini ena páureana —macahepa.

6 Ema maca Júlasi, vahi étainahini eta majapa­nui­rai­nahini ena páureana. Étachuchanéni mavarairahi mayumuruca eta plata, taicha ema tiámerahihi. Títecapa émari­chu­hivare tiúnare­carahi eta plata.

7 Tacahe, ema Jesús máichapa:

8 Ena páureana, tamutuchucha sácheana eta ecacha­ne­ra­va­cayare éna. Te jácani ávara­ha­papuca ímica­ta­cayare, nararihi ena ticamunuana. Nútisera vahi nánasiquenémahi eta eyehe —macahepa.

9 Tacahe, camuriana ena tisamai­ri­ri­canahi eta matiari­hirahi ema Jesús te Betania. Tiyananapa náimaha­pa­na­yarehi. Éneri­chuvare náimaha­pa­na­ya­rehiva ema Lázaro, ema máechepurehi te máecari.

10 Tacahe, ena tuparai­rucana napane­re­cha­varepa nacapa­ca­yarehi ema Lázaro.

11 Taicha émavenehi tíchahi eta nasuapi­raipahi ema Jesús ena camuri­queneana achaneana. Vaipa nasuapahini eta navanai­ripiana ena tuparai­rucana.

12 Te apanapa sache, ena nani achaneana táimiya­na­que­neanahi eta piéstayarehi eta Pascua, nasamai­ri­ricapa eta máiteca­pi­ra­yarehi ema Jesús tayehe eta avasare.

13 Tiúrisa­mu­rea­na­rinehi. Eta náurisa­mu­revahi, navehapa eta tajuru eta cáchipaca. Tiyananapa nácapahi éma. Eta napiara­si­rapahi, ánipa nacahe:

14 Ema Jesús ticape­rapahi eta burricu eta masiapirahi, taicha ene tacahehi eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura:

15 “Eti ecava­sanahi te Jerusalén, vaipa ecupica, taicha márajapa ema eyeheyare Rey. Tímati­ca­re­yarehi éma, ticape­rayare eta burricuchicha. Mámapahi eta iúrita­re­si­ra­yare” tacahehi eta Sagrada Escritura.

16 Eta juca ajureca eta vimacai­cu­tia­ra­quenehi viti máimitureana. Tapaenumava te máechepucapa ema Jesús, vicaicu­tiarahi eta tacayemahi eta Sagrada Escritura, táechaji­si­hairahi éma, étapa eta tamutu eta apamuriana máichara­ra­ca­vanahi.

17 Tiuri puiti, ena apamuriana achaneana tímara­ra­ca­naripa ema Jesús eta macaeche­pu­sirahi ema Lázaro te máecari, náechaji­si­haipahi éna eta náimaha­quenehi.

18 Eta tacahe, camuri­que­neanahi ena achaneana tiyananahi nácapahi éma, taicha navarahahi náimati ema tíchahi eta tiáramicare.

19 Tásiha, eta náimairahi ena fariséoana eta camuria­nairahi ena tiácapanahi, náichacacapa:

20 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana apajue­cu­ruhana tayehe eta Jerusalén. Énerichuhi éna tímite­canahi tiyuja­ra­pa­nanahi te jena piéstairahi.

21 Tiyananapa napauchahi ema vichamuri Felipe. Ánipa tacahe eta nayasea­sirahi:

22 Tacahe, ema Felipe tiyanapa mametacahi ema Andrés. Tásiha, ena apinana tiyananapa nameta­panahi ema Jesús.

23 Tásiha, ema Jesús máichavacapa:

24 Nutupiruva numetacahe: Te vahi vicuevaca eta evaraqui te apaquehe, vahi téjapa­caimahi. Tanasi­ya­reichuhi eta tasimutuva eta evaraqui. Téhesera vévacahi, tétavi­cavaya eta táejapa­siraya.

25 Nácani téñama­vanahi eta náitaresira, tiávami­rahuana eta náehisiranu, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­va­nayare eta náitaresira. Nácani tíjara­ca­va­nayare eta náehisi­ra­nuyare, tájinavare vahi náeñama­vahini eta náitaresira te juca apaquehe, tiúchucu­ha­nayare éna. Máichecua­ra­qui­reyare eta náitare­si­rayare.

26 Éneri­chuvare nácani tivara­ha­nayare ticaema­ta­nea­canuana, tacamunu tímere­ca­va­nayare yátupi eta náehisi­ranuhi. Tásiha, núti nucaeja­ca­va­cayare éna te néjasi­hayare núti. Ena nani, tétavi­ca­vayare eta macuna­chi­rayare ema Tata.

27 Ema Jesús táimipa­ne­re­recahi eta máepeni­rayare. Ánipa macahehi eta máechaji­ri­ruvahi:

28 Tacahe, macahe­varepa:

29 Tacahe, ena achaneana natiari­hi­que­neanahi nasamahi eta máechaji­sirahi ema Viya. Váhisera nácaicu­tia­rahini, náimija­chaichucha tirureca. Tásiha, ena apamuriana, ángelepuca éma téchajicahi nacahevare.

30 Ema Jesús máichavacapa:

31 Achichu juca sácheanayare, ticapa­ca­nua­nainapa ena achaneana téhicanahi ema Váinaraji. Eta nacapa­si­ranuya, tacaviu­reyare namutu ena achaneana te juca apaquehe eta náicuñayare. Eta népeni­rayare nuvacha­chainapa eta nurata­hairaya nucuchu­cu­havaca nácani ticasi­ña­vanahi nuyehe. Téqueca­va­nainapa eta nuyehe ena machane­ra­nainihi ema Váinaraji.

32 Eta tacahe, te nacatu­pi­hanupa te anuquehe te crusu, te nacaicu­tiarapa ena achaneana apana­pa­ne­nejiana eta nasamai­ri­ri­siraya, énaji­vainapa tipaucha­nuanaya téhica­nua­nainapa —máichavacapa.

33 Eta juca máichira­vacahi ema Jesús, mavarahahi nacaicu­tia­ra­yarehi eta táichara­ra­ca­va­yarehi eta máepenira.

34 Tacahe, ena achaneana tisama­ra­ra­canahi najicapapa éma:

35 Ema Jesús máichavacapa:

36 Esuapanu eta juca numicau­cha­he­richaha apaesa ímitu­recaya éti apanava, iámayare eta juca tajara­hiquene —máichapa.

37 Ichape­murihi eta náimairahi ena ticava­sanahi te Jerusalén eta tiárami­careana máichaque­neanahi ema Jesús, váhique­nesera nasuapahini éna.

40 “Ema Viya, eta máimairahi eta namura­ca­sa­mu­re­vanahi, máisapahi tiápajucava eta namasua­pa­ji­rai­ravahi, tímicu­ti­ji­ri­cavahi púchuquiana éna. Váhiquene tétupi­ri­sa­mu­re­cha­va­naimahi. Váhivare navara­haimahi nacasi­ña­vahini me Viya, apaesa macana­ra­ca­va­ca­hini” tacahehi eta májucha­quenehi ema víyarahaini Isaías.

41 (Ema profetaini Isaías, tiáramecahi eta máimairahi te mavapure eta táetavi­siraya eta majaraiva ema Cristo, étapa eta masantuvahi eta te máejasihahi.)

42 Narari­hi­hisera ena aquenu­ca­rahana tinere­ji­ca­va­na­ripahi ena tisuapanahi. Váhisera návara­hahini náimere­ca­vahini eta náehisirahi, napisirahi nacaqui­jihini eta te návacureana.

43 Taicha étachucha náuricahi eta nacuna­cha­ca­revahi nayehe ena nachamuriana, ena fariséona. Tasapi­haichucha náepuruhi eta nacuna­cha­ca­re­va­ya­rehini me Viya.

44 Ema Jesús tijaranupa eta máechaji­si­ra­vacahi ena achaneana. Máichavacapa:

45 Tacutiquene nácani tímati­nuanahi eta nímitu­rapiana, náimati­pa­hivare eta mapane­reruana ema Tata.

46 Taicha núti yátupiquenénuhi eta numicau­chi­ra­vacahi ena téhica­nuanahi te juca apaquehe. Váipasera tavehaimahi eta timapicu.

49 Taicha vahi nútiji­ri­ru­vai­nahini eta nímitu­re­sirahi. Ema Tata tivane­canuhi, éma tíjara­canuhi eta nímitu­ra­pia­na­yarehi.

50 Eta tacahe, numeta­cahehi puiti tamutu eta numeta­ca­si­vanahi. Vahi nuhapa­pi­caimahi, taicha nímatihi tacaita­re­ca­yarehi nácani tisuapanahi eta máimitu­rapiana ema Tata —macahepa.

Ler em outra tradução

Comparar lado a lado