Lucas 22

CUBNT

1 Pascua ãmicʉrijãravʉ, pã́ure bʉcʉre d̶aiye cʉbe ãiye torojʉve teinʉmʉ joabeno marejávʉ̃ya.

2 Ina sacerdotevare jaboteipõeva aru Jʉ̃menijicʉi yávaiye báquede bueipõeva jʉjovarĩ jẽni, boarĩ́ jarʉvaiyʉrejaimad̶a Jesúre. Ʉbenita jidʉrejaimad̶a ina obedivʉ põevare.

3 Dinʉmʉre ñai abujuvai jabocʉ, Satanás, d̶aicõjenejaquemavʉ Judas Iscariotede, ñai cũinácʉ ina doce paivʉ Jesúi bueimaracacʉre.

4 Que teni ñai Judas coyʉcʉnʉrejamed̶a ina sacerdotevare jaboteipõevare aru ina Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine coreipõevare máre. Náre jẽni jíyʉrejamed̶a Jesúre.

5 Ʉ̃i d̶aiyʉede jápiarĩ, torojʉrejaimad̶a na. Que baru arejaimad̶a ʉ̃́re: “Ñʉja jínajivʉbu mʉre tãutʉrare, ñʉjare mi jẽni jíye boje ʉ̃́re yavenina”, arejaimad̶a Judare.

6 Judas jʉ arejamed̶a náre. Que baru jã́ri coreni bʉ́rejamed̶a, jẽni jícʉyʉ Jesúre yavenina, ina obedivʉ põeva ne jã́menoi.

7 Pã́ure bʉcʉre d̶aiye cʉbe ãiye torojʉve teijãravʉ barejávʉ̃ya. Pascua jãravʉcacʉre, ovejajĩcʉre, boarĩ́, toaque juarĩ, ã́varejaimad̶a dijãravʉre.

8 Que baru Jesús, Pedrore aru Jũare máre jarorĩ, arejamed̶a náre:

9 Aru jẽniari jã́rejaimad̶a Jesúre:

10 Ʉ̃ arejamed̶a náre:

11 Diñami upacʉre yópe ajarã mʉja: “ ‘¿Átucubʉba ji bueimaraque ji Pascua jãravʉre ji ãquitucubʉ?’ aibi bueipõecʉ”, ajarã mʉja.

12 Diñami upacʉcapũravʉ pʉenocatucubʉ ʉratucubʉ jave majare jaʉéde mead̶aitucubʉ bácarõre mʉjare jã́d̶ovacʉyʉme ʉ̃. Noi ditucubʉi majare maje ãrajiyede mead̶ajarã mʉja, arejamed̶a náre Jesús.

13 Ʉ̃́re jʉ arĩ, nʉri, ĩmaroi earejaimad̶a na. Earĩ, nore Jesús ʉ̃i aiye báquepedeca ʉ̃i aitucubʉre earejaimad̶a. Noi Pascua jãravʉque ãiyede mead̶arejaimad̶a na pʉcarã.

14 Que teni ne Pascua ãiora barejávʉ̃ya. Jesús earĩ, dobarejamed̶a tʉoiva yebai ʉ̃i yávaiye méne beorĩ coyʉicõjeimaraque.

15 Aru arejamed̶a náre:

16 Que baru coyʉyʉbu mʉjare: Ãmecʉbu yʉ Pascua jãravʉque ãiyede cojedeca, pʉ Jʉ̃menijicʉi jaboteino eaiyeta, arejamed̶a Jesús.

17 Ũcuidore ĩni, Jʉ̃menijicʉre torojʉede jíniburu yóboi, arejamed̶a:

18 Que baru coyʉyʉbu mʉjare: Quénora vino ʉ́yaicorore ũcuñʉmu yʉ ijãravʉre. Ũcumecʉbu dicorore cojedeca, pʉ Jʉ̃menijicʉi jaboteinʉmʉita, arejamed̶a ʉ̃i bueimarare Jesús.

19 Ne ãiyedeca, pã́ure ĩni, Jʉ̃menijicʉre torojʉede jídejamed̶a Jesús. Torojʉede jíni bʉojarĩ, pã́ure cotʉvarejamed̶a. Cotʉvarĩ bʉojarĩ, náre coapa jíni, arejamed̶a:

20 Aru nopedeca ũcuidore ĩni, ne ãri bubarĩburu yóboi, Jesús arejamed̶a:

21 Ʉbenita jã́jara. Ñai ʉ̃mʉ jẽni jícʉyʉ yʉre ji mauvare cʉbi yui tʉoiva yebai yʉ́que.

22 Yʉ, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉ ʉ̃mʉpe ijãravʉi, ji yaijãravʉi nʉcʉyʉmu yʉ, yópe Jʉ̃menijicʉi toivaicõjeiye báquepedeca ʉ̃i yávaiyede. Ʉbenita ãmeno vaicʉ́yʉme ʉ̃, ñai yʉre jẽni jíyʉ bacʉyʉ́, arejamed̶a Jesús.

23 Que baru jẽniari jã́ri bʉ́rejaimad̶a ne bajumia:

24 Jesúi bueimara yópe yávarejaimad̶a ne bajumia:

25 Jesús arejamed̶a náre:

26 Ʉbenita nápe d̶abejarã mʉja. Ñai mʉjacacʉ parʉcʉ baiyʉcʉ baru, mʉjeyocʉpe memecajacʉrĩ mʉjare.

27 Apevʉ dobarivʉbu tʉoiva yebai. Aru apevʉ, ne yebacavʉ, jíyama ina dobarivʉre ne ãiyede. ¿Ñamema parʉcʉ apevʉ pʉeno? ¿Ñai dobacʉ tʉoiva yebai o ñai yebacacʉ pʉeno parʉcʉba? Jãve ñai dobacʉ tʉoiva yebai pʉeno parʉcʉbe. Ʉbenita yʉ cʉvʉ mʉje jẽneboi yebacacʉpe.

28 ’Mʉja dajocabevʉ yʉre ji ñájiyede, quénora ñájivʉ mʉja cũinátʉrʉ yʉ́que.

31 Jesús arejamed̶a Simón Pedrore:

32 Ʉbenita yʉ jẽniaivʉ Jʉ̃menijicʉque, mi dajocabequiyepe ayʉ mi jʉ aiyede ʉ̃́re. Ñai abujuvai jabocʉ mʉre jʉjovarĩburu yóboi, mi me cʉquiyede Jʉ̃menijicʉque cojedeca, cad̶atejacʉ apevʉ ʉ̃́re jʉ aivʉre, mi yóvaimarare, arejamed̶a Jesús.

33 Aru Simón Pedro arĩdurejamed̶a Jesúre:

34 Ʉbenita Jesús arejamed̶a ʉ̃́re:

35 Jesús arejamed̶a náre, ʉ̃i bueimarare:

36 Ʉ̃ arejamed̶a náre cojedeca:

37 Coyʉyʉbu mʉjare: Javede Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ bácʉ, yópe arĩ, toivarejaquemavʉ yʉrã: “Põeva ʉ̃́re d̶arãjarama yópe ne d̶aiyepe ãmeina teivʉre”, arĩ toivarejaquemavʉ. Aru ji mauva d̶arãjarama yʉre nópe iye toivaiye báque coyʉiyepe, arejamed̶a Jesús.

38 Arejaimad̶a na:

39 No yóboi Jesús etarejamed̶a ne Pascua ãitucubʉre jocarĩ. Aru ʉ̃i d̶arĩ cõmajiyepe nʉrejamed̶a cʉ̃racũ Olivocũ ãmicʉricũi. Ʉ̃i bueimara máre yóvarejaimad̶a ʉ̃́re.

40 Ne eaiyede ʉ̃i nʉiyʉrõ mácarõi, Jesús arĩdurejamed̶a náre:

41 Que ayʉ bácʉ, náre jocarĩ nʉrejamed̶a, yópe põecʉ cʉ̃rabore dʉvarĩ jaroinope paino baji. Aru ñʉatutarĩ joborõi borotedejamed̶a Jʉ̃menijicʉque.

42 —Mʉ, jipacʉ, yʉre cari vaiquíye vaibéjad̶eni. Caiyede d̶aiye majicʉtamu mʉ. Ʉbenita ji ʉrõpe d̶abejacʉ. Quénora mi ʉrõpe d̶ajacʉ mʉ, arejamed̶a jípacʉre Jesús.

43 Dinʉmʉre cũinácʉ ángele, cavarõ mearo Jʉ̃menijicʉi cʉrõcacʉ, járorejamed̶a ʉ̃i yebai, cad̶atecʉdayʉ earejamed̶a.

44 Jesús ʉ̃i ʉrarõ ñájiye boje, pʉeno parʉrõ borotedejamed̶a Jʉ̃menijicʉque. Que teni ijove darĩ, jivepe tʉrejavʉ̃ya joborõi.

45 Aru boroteni bʉojarĩ, nacajari copainʉrejamed̶a, ʉ̃i bueimara yebai. Earejamed̶a náre cãivʉre, ʉetʉivʉre, ne chĩoiye boje.

46 Dinʉmʉ Jesús arejamed̶a náre:

47 Jesús ʉ̃i boroteiyedecata earejaimad̶a obedivʉ põeva. Judas, ina doce paivʉcacʉ, jipocatedejamed̶a náre. Jesús yebai nʉri, ʉ̃́re jiva nuri jacoyʉrejamed̶a.

48 Ʉbenita Jesús arejamed̶a ʉ̃́re:

49 Ina Jesúi yóvaimara, jã́ivʉ iyede vaiyede, jẽniari jã́ridurejaimad̶a Jesúre:

50 Dinʉmʉma cũinácʉ Jesúi yóvaimaracacʉ ʉ̃i boaicarovede tatorĩ, duarĩ, ĩni, sacerdotevare jaboteipõecʉi yebacacʉre juijórĩ najuárejamed̶a ʉ̃, ʉ̃i meapũravʉcacamucare.

51 Ʉbenita Jesús arejamed̶a:

52 Dinʉmʉre Jesús arejamed̶a ina sacerdotevare jaboteipõevare, aru ina Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine coreipõevare, aru ina judíova bʉcʉvare máre:

53 Jãravʉa coapa mʉjaque Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami cʉ́tecacʉ yʉ. Apʉrĩ mʉjaque cʉcʉre, yʉre jẽni jacobeteavʉ̃ mʉja. Ʉbenita caride Jʉ̃menijicʉ mʉjare d̶aicõjeñʉme mʉje ʉrõpe yʉ́que. Aru caride abujuvai jabocʉ ãmeno d̶are d̶aibi yʉre, yópe mʉje ʉrõpe, arejamed̶a Jesús.

54 Que arurata Jesúre jẽni, sacerdotevare jaboteipõecʉi cʉ̃rami nʉvarejaimad̶a ʉ̃́re. Aru Pedro joajĩenata ʉ̃i yóboi nʉre nʉñʉ mácʉ, sacerdotevare jaboteipõecʉi tãibʉi ecorejamed̶a ʉ̃.

55 Apevʉ Jesúre nʉvaivʉ bácavʉcavʉ toabore dacuvarĩburu yóboi, dobarejaimad̶a toabo ẽcarʉi nore tãibʉ coricai. Aru Pedro máre dobarejamed̶a ne jẽneboi.

56 Ʉ̃i noi dobaedeca, yebacarõmivacaco cũináco jã́rejacod̶a Pedrore, toabo pẽoiyede ʉ̃i jivare. Ʉ̃́re me cocorĩ, arejacod̶a:

57 Ʉbenita Pedro jʉ abedejamed̶a õi yávaiyede:

58 Que arĩburu yójĩboi, apecʉ, Pedrore jã́ñʉ, arejamed̶a:

59 Cũináora yóboi, apecʉ máre arejamed̶a parʉrõreca:

60 Ʉbenita Pedrocapũravʉ jãve ayʉpe, pare baju arejamed̶a cojedeca:

61 Que teiyedata, Jesús copedini jã́rejamed̶a Pedrore. Aru ʉ̃ ãrʉrejamed̶a Jesús ʉ̃i coyʉiye báquede: “Cari ñami, cáyu ʉ̃i órejaquiye jipocai, yóbecʉe baju ‘Jesúre yʉ coreóvabevʉ’, acʉyʉmu mʉ”, arĩ coyʉiye báquede ãrʉrejamed̶a Pedro.

62 Aru ãrʉcʉ, cũiná etarĩ, pare chĩori orejamed̶a ʉ̃.

63 Ina Jesúre coreipõeva yʉridejaimad̶a ʉ̃́re. Aru totatarejaimad̶a ʉ̃́re.

64 Ʉ̃i yacorʉare moari, ʉ̃́re pẽvavari, arejaimad̶a:

65 Aru ʉrarõ yávarĩ, ãmeina yávarejaimad̶a ʉ̃́re.

66 Aviá ʉ̃i tucʉmʉiyede, ina judíova bʉcʉva, aru ina sacerdotevare jaboteipõeva, aru ina Jʉ̃menijicʉi yávaiye báquede bueipõeva máre cójijidejaimad̶a na. Nʉvarejaimad̶a Jesúre ne cójijinoi. Aru arejaimad̶a ʉ̃́re:

67 —Mʉ Cristo baru, coyʉjacʉ ñʉjare, arejaimad̶a na.

68 Aru ji jẽniari jã́ru, jʉ abenajaramu mʉja yʉre.

69 Ʉbenita yʉre, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉre ʉ̃mʉpe, jã́rajaramu mʉja caride pʉ cainʉmʉa Jʉ̃menijicʉ parʉcʉi meapũravʉi dobacʉre, arejamed̶a.

70 Dinʉmʉ caivʉ ina jẽniari jã́rejaimad̶a:

71 Nácapũravʉ arejaimad̶a:

Ler em outra tradução

Comparar lado a lado