João 4

CAXNT

3 Numo ipiatenti Jesús que tütusio ümoma, sürotitito auqui Judea, niyücürrti tato au Galilea.

4 Au manu viajerrü pasaoti auqui manu cürrü nürirri Samaria.

5 Au manu cürrü iñataiti saimia manu taman pueblurrü nürirri Sicar, esa manu ñanaunrrü torrio tücañe uiti Jacob ümoti José naqui aütorrti.

6 Acamanu ane manu taman noria, nürirri “Jacob”. Arrti Jesús iñataiti acamanu esa. Batacheboti ui namenrrti, sane nauquiche tümonsoti acamanu. Chauqui tütoce.

9 Aiñumu manu paürrü:

10 Auqui arrti Jesús iñumutati:

11 Auqui nantü manu paürrü ümoti Jesús:

12 Suipiariente Jacob tücañe oncono uirri suiñemo arrüna noria. Auqui tücañe chabo tuma yupu nanaiña ba naütaiqui y nanaiña niyaburrü numuquianca. ¿Aensapü ane manrrü nüriaca pünanaqui?

13 Arrti Jesús nanti:

14 Pero arrti naqui chabo na turrü torrio sobi, chanantopü atosüti tato. Arrüna turrü torrio sobi isamunü tacana arrone nantaiturrü auti naqui chabo, chücüpüropü. Arrüna turrü bachebo isüboriquiboti, arrüna chütacürusupü.

15 —Señor, ache iñemo manu turrü —nantü manu paürrü—, tapü ananto ichosü tato, nauqui tapü yasiquia isetato ñarrüquia auqui na noria.

16 Nanti Jesús:

17 —Champü niquianañü —nantü manu paürrü.

18 Itopiqui amoncoma cincoma aiquianü, pero ta chapocapü ni aübutipü maniqui anati caüma aesacü.

19 Nauquiche toncoi arrüna sane, arrümanu paurrü nantü:

20 Arrüba nirruputaiqui tücañe opiñanaunta Nupu Tuparrü auna onü na yiriturrü, tapü arraño ba israelitarrü amucanaño que tiene que uiñanaun au Jerusalén.

21 Aiñumuti Jesús, nanti:

22 Arraño samaritanorrü chapisuputacatipü Tuparrü, naqui ümoche apanaun, tapü arrüsomü israelitarrü sopisuputacati, itopiqui arrti naqui uiche taesüburuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü cuati eanaqui bama israelitarrü.

23 Tirranrrü aiñanai manu tiemporrü auche iñanaunumati Tuparrü bien ñemanauncurratoe aübu nanaiña nausasürrüma ui yayuracarrti Espíritu Santo, champü nümoche arrüna cauta.

24 Arrti Tuparrü pururrü Espíritu nacarrti. Sane nauquiche tiene que uiñanaunuti aübu nanaiña noesa espíritu y ui yayuracarrti Espíritu Santo. Tone caüma ñemanauncurratoe numanauncu ümoti. Sanen te nirrancarrti Tuparrü.

25 Auqui nantü manu paürrü:

26 Aiñumuti Jesús:

27 Au manu rratorrü iñataimia tato bama ñanunecasarrti. Cütobüsoma ui na arrtaimia baparioti Jesús aübu paürrü. Pero champüti naqui ñanquitio pünanaquiti isane nirrantümo, o isane arrüna nipiarirrti aübu.

28 Auqui arrümanu paürrü iñocota niyahusürrü y süro tato au pueblurrü uraboi isucarü macrirrtianuca, nantü sane:

29 —Ausiapata amasarai nanta taman noñünrrü, urapoi isucarüñü nanaiña arrüna nisamute. ¿Taqui chitonempü Cristo?

30 Auqui süromatü manuma macrirrtianuca auqui pueblurrü, auna cauta anancati Jesús.

31 Arrübama ñanunecasarrti namatü ümoti:

32 Pero arrti nanti ümoma:

33 Arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquimiantoe, namatü:

34 Pero arrti nanti ümoma:

35 Caüma namatü macrirrtianuca: “Sürotiqui cuatro panca, nauqui mata trigo”. Pero arrüñü sucanañü aume: “Amasasio ñanaunca, chauqui tupubo trigo, turria nauqui mata. (Machepecatarrü arrüna sane. Arrüna trigo upubo tacana bama sürümana macrirrtianuca, rranrrüma onsaperioma nurarrti Tuparrü.)

36 Arrti naqui batrabacara ümo cosecharrü, torrio ümoti bapacatarrü itobo. Tapü arrüna cosecharrü arrüna matanati, tone tacana bama sürümanama macrirrtianuca torrio ümoma isüboriquiboma arrüna chütacürusupü. Sane nauquiche arrti naqui mancüturu tücañe y arrti naqui matana, juntorrü pucünuñama.

37 Pero ñemanauntu te arrüna manitacarrü nantü sane: “Tamanti mancüturuti, tapüti quiatarrü matanati”.

38 Icüpucaño apata au ba ñanaunca cauta mancüturuma bama maquiataca. (O sea, icüpucaño aburaboi nisüri isucarü bama macrirrtianuca chauqui toncoimia nürirrti Tuparrü ui bama manitana tücañe au nürirrti.)

39 Sürümanama bama pohoso au manu pueblurrü icocoromati Jesús, ui nura manu paürrü, numo urapoi isucarüma: “Arrüna noñünrrü urapoi isucarüñü nanaiña arrüna pasabo sobi”.

40 Nauquiche iñataimia esati, ñanquitioma pünanaquiti nauqui asioti acamanu ichepema. Así que anati ichepema torrü naneneca.

41 Manrrü nubiquirrimia caüma bama icocoromati, numo oncoimia nurria turuquitiatoe arrüna nurarrti.

42 Namatü ümo manu paürrü:

43 Iyau manio torrü naneneca sürotitito Jesús auqui manu pueblurrü, niyücürrti au manu cürrü Galilea.

44 Chauqui turapoiti Jesús, que arrti taman profetarrü chücuasürütipü au na nicürrtiatoe.

45 Pero nauquiche iñataiti au Galilea, arrübama pohoso acamanu yasuriurumati nurria, itopiqui yebomatito ümo manu pierrta parrcua au Jerusalén. Taha arrtaimia nanaiña arrüna isamutenti au manu pierrta.

46 Iñataiti tato au manu pueblurrü Caná au manu cürrü Galilea, auna cautatücaü isamunü vinorrü turrü uiti. Ane manu quiatarrü pueblurrü saimia Caná, nürirri Capernaum. Taha anati maniqui taman ñoñünrrü batrabacarati ümoti yüriaburrü. Anatito aütorrti naqui maunrrocono.

47 Nauquiche tütusio ümoti maniqui ñoñünrrü, que arrti Jesús tiñataiti tato auqui Judea, sürotitü asaratiti au Caná. Acamanu nanti ümoti:

48 Auqui nanti Jesús ümoti:

49 Auqui nanti maniqui ñoñünrru ümoti:

50 —Acosi tato au napo —nanti Jesús ümoti—, arrti ahü turrian tato ümoti.

51 Nauquiche tanati tato saimia niporrti, cuamatü bama imostorrti cümenuti, namatü ümoti:

52 Auqui ñanquitioti pünanaquimia isane horarrü urrian tato ümoti. Namatü:

53 Au manu rratorrü tusiatai ümoti maniqui ñoñünrrü uiche apasa nipiacütaiquirrti aütorrti, itopiqui au manu horarrü tücañe nanti Jesús ümoti: “Arrti ahü chauqui turrian tato ümoti”. Auqui manu caüma icocorotiti Jesús aübu nanaiña bama nesarrti familiarrü.

54 Tone arrüna segundo milagrorrü uiti Jesús, nauquiche iñataiti tato au Galilea auqui Judea.

Ler em outra tradução

Comparar lado a lado