1 Iñatai manu nanenese Pentecostés. Namanaiña bama icocoromati Jesús iyoberabaramacü taha au Jerusalén.
2 Rrepenteatai rabotü süuru auqui napese tacanarrtü arrone maquiütüca fuerte, y cutañarrü au manu porrü auna cauta amoncoma.
3 Auqui butusio onü nitanurrüma arrümanio sane tacana nonco pese mochiomancatai.
4 Enterurrüma süroti Espíritu Santo au nausasürrüma. Manitanama caüma uiti piquiatacatai manitacaca.
5 Au manio naneneca amoncoma au Jerusalén bama israelitarrü auqui nanaiñantai nacioneca, bama tarucu ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü.
6 Oncoimia manu nisüurrü onü manu porrü. Ipiacünomacü asaborimia, cütüpürrüma macrirrtainuca. Cütomutañama ui na oncoimia ñanitaca bama ñanunecasarrti Jesús au na nurarrümantoe.
7 Cütobüsoma, chümarrtacarrüpatai ümoma, namatü ümomantoe: —¿Canapaemo auqui Galilea enterurrüma bama manitana?
8 ¿Causane aipiama anitama nusura?
9 Auna aboma bama auqui Partia, auqui Media, auqui Elam, auqui Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto y auqui manu provinciarrü Asia,
10 auqui Frigia y Panfilia, auqui Egipto, y arrüba puebluca abe manrrü tahiqui pürücü Cirene. Aboma ito uyarrüpecu bama auqui Roma bama pohosoma auna. Eanama aboma bama propiorrü israelitarrü y arrübama yasutiumantai nesarrüma religión.
11 Aboma ito bama auqui Creta y Arabia. Enterurrü oñü oñoncoi nurarrüma auqui na numanitacatoe. Champü causane, iyebo nurria uimia. Urapoimia arrüba nomirria uiti Tuparrü.
12 Enterurrü cütobüsoma, chümarrtacarrüpatai ñapensacarrüma. Ñanquitioma pünanaquimiantoe:
13 Aboma ito bama iyapoimia, namatü sane:
14 Auqui atüraiti Pedro aübu manuma maquiataca once apostolerrü. Fuerte nurria nurarrti, nanti sane:
15 Arrüsomü champürrtü soborisübaca, tacana arrüna napapensaca. ¿Causanempü soborisüba? aübapae ane ape surrü.
16 Más bien arrüna sane ta tone arrümanu turapoiticaü tücañe profetarrü Joel. Nanti sane:
17 Sane nurarrti Tuparrü:
18 Au manio naneneca iñemecata ito aruqui niyesa Espíritu onü bama baserebioma iñemo y arrüba paüca paserebio iñemo.
19 Itusiancaquion ñana ausüratai señarrü icu napese y icu cürrü ito:
20 Surrü ñana rruparrio.
21 Enterurrüma bama yabiromati Tuparrü nauqui aicocoromati, tonema bama taesüburu ñana uiti pünanaqui carrticurrü.
22 Amonsoi te bama mañoñünca auqui Israel arrüna sucanañü aume: Arraño apipiate nürirrti Jesús auqui Nazaret. Amasaquio ito arrüba milagrorrü y señarrü omirriante uiti. Ui arrüna sane tusio que arrti ane nüriacarrti uiti Tuparrü.
23 Pero arraño nauquiche tütorrioti aume, apitorrimiacati ümo bama extranjerurrü nauqui aiñanamati apü curusürrü, itopiqui sane ñapensacarrti Tuparrü auquiapae.
24 Arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato, itaesümunucunutiti pünanaqui concorrü, itopiqui chüpuerurrüpü süsioti coiñoti.
25 Ta arrti yüriaburrü David tücañe manitanati icütüpüti Jesús sane:
26 Uirri ipucünunca au niyausasu.
27 Itopoqui arrti Tuparrü chichetatipü asio niyausüpü esa bama macoiñoca.
28 Uiti isüboriquia tato ñana.
29 Arraño bama masaruquitaiqui, apapensasio nurria arrüna sane. Arrti David chapürrtü ümotiatoepü arrüna nurarrti, itopiqui arrti coiñoti. Süroti cütu y arrüna nicürrti aninqui auna uyarrüpecu.
30 Arrti David ipianacatenti nurarrti Tuparrü tücañe, itopiqui profetarrti. Sane nauquiche arrti Tuparrü urapoiticaü isucarüti aübu juramentorrü que tamanti uturuqui bama nesarrti familiarrü tonenti Cristo. Tonenti naqui tümonsoti ñana au tronorrü na üriaburuti.
31 Sane nauquiche arrti David urapoiticaü tücañe, arrti Cristo tiene que asüboriti tato ñana, y arrüna nausüpurrti chüpuerurrüpü asio eana bama macoiñoca. Chüporeopito nicütüpürrti.
32 Arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato Jesús. Enterurrü somü terrticurrü somü ümo arrüna sane. Sumasacati süboricoti tato.
33 Iyebo uiti au nepanauncurrti Yaütoti. Arrti bacheboti üriacaboti na acüputi icu na cürrü ümoti Espíritu Santo. Tone caüma arrüna amarrtai y amoncoi one auna.
34 Champürrtü arrti David naqui süroti tato au napese aübu cürrü nicütüpürrti. Pero arrti nanti sane:
35 cheperrtü bachesoiyoma aesacü sobi aesa enemigorrü.”
36 Sane nauquiche tapü anati naqui chicocotapü au na cürrü Israel, que arrti Jesús, naqui süroti aboi apü curusürrü, tonenti Señor y Cristo uiti Tuparrü.
37 Nauquiche toncoimia arrüna sane, iñorronconomacü au nitusirrimia. Ñanquitioma pünanaquiti Pedro y pünanaqui bama maquiataca apostolerrü:
38 Arrti Pedro nanti sane ümoma:
39 Aume te arrüna nurarrti Tuparrü sane y ümo bama abaübosi y ümo bama ito aboma iche, bama tasuruiqui uiti Tuparrü.
40 Ausüratai ñanunecacarrti Pedro ümoma. Ubuturuqui manio ñanunecacarrti, nanti sane ümoma:
41 Arrübama yasutiuma ñacuansomococorrti, ürioma. Au manu nanenese iñanamacü arrüpecu bama icocoromati Jesús, taqui tres mil nubiquirrimia.
42 Enterurrüma süroma isiu na ñanunecacarrüma bama apostolerrü. Macumanaunrrüma ümomantoe. Iyoberabaramacü nauqui chépe ahama y nauqui eama.
43 Tarucu nicütobü macrirrtianuca oboi ba milagrorrü y señarrü omirriante ui bama apostolerrü.
44 Enterurrü bama icocoromati Jesús chépe nacarrüma. Macumananama ümomantoe arrüna ane uimia.
45 Ipiaventecatama arrüna nenarrirrimia. Nicuarrü caüma rrepartibo uimia ümomantoe isiu naca na nirrantümoma.
46 Naneneca oberabarama au niporrti Tuparrü. Au niporrümantoe caüma basoma juntorrü. Pucünuñamantai y tacane ichimiancanamacü au nausasürrüma.
47 Iñanaunumati Tuparrü. Tarucu nicuarrüma ümo genterrü. Arrti Tuparrü naneneca bacheboti uüboma.