1 Gotimasiore queti masare gotiyuju Jesús:
2 To bajiri cojorʉ̃mʉ, “Ʉye rica cʉti bʉcʉatoja ti” yigʉ, ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi, “Ʉye, yʉre ĩna cũbosarere yʉre juabosaya” yigʉ.
3 Ʉye vesejʉ ĩ ejarone, ĩre ñiacõari jarãma vese coderimasa. To yicõa, ĩre ʉye ĩsimenane, “Vasa”, yirãma ĩna. To bajiri ʉye juabecʉne tudiejagʉmi, ĩre roticõar'i tʉjʉ.
4 To bajiri ʉye ĩ juabetire ĩacõari, gãji ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi quẽna, vese ʉjʉ, “Ʉye yʉre juabosagʉ vasa” yigʉ. Ʉye vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, rujajine ĩre yitud'icõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiri ĩ rʉjoajʉ cãmi cʉtigʉmi ĩ. To bajiro ĩre yigajanocõari, ʉye ĩsimenane, “Vasa”, ĩre yirãma ĩna.
5 To bajiri ʉye ĩ juabetire ĩacõari, quẽna gãji ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi vese ʉjʉ. Ĩre sĩarãma. Bero, jãjarãbʉsa cõarũgũboagʉmi vese ʉjʉ. Ĩnare quẽne to bajirone yirũgũrãma vese coderimasa. Sĩgʉ̃rire bʉto jarãma. Gãjerãre sĩarãma ĩna.
6 Ĩnare ĩ cõariaro bero, sĩgʉ̃ rʉyagʉmi yuja, ĩ cõarocʉ. Ĩ ñagʉ̃mi ĩ macʉ, ĩ maigʉ̃. To bajiri, “Yʉ macʉjʉare rʉ̃cʉbʉorʉarãma” yitʉoĩagʉ̃, ĩre cõaboagʉmi.
7 To bajiro ĩ yicõar'ire, vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi vese ʉjʉ macʉne ñaami. To bajiri ĩ bajirocaveojama, ĩne ñaami ĩre vasoarocʉ. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñarʉaroja yuja”, gãmerã yiñagõrãma ĩna.
8 To bajiri vese sojʉajʉ ĩre ñia vati, ĩre sĩarocacõarãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.
9 To bajiro ĩnare gotigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna:
12 Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “Ʉye vese coderimasa ĩ yijama, manirene yigʉ yami. To yicõari, gʉ̃tavi quẽnorimasa ĩ yijaquẽne, manirene yami. Ĩre rojose mani yisere yigʉ yami”, yiajimasiñujarã ĩna. To bajiri Jesúre ñiarʉaboayujarã. To bajiboarine masare güirã, ĩre ñiabesujarã. Ĩre ñiarʉaboa, vacoasujarã ĩna yuja.
13 Bero, fariseo masa, to yicõari, “Ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñarʉcʉmi Herodes” yirũgũriarã, Jesús tʉ ĩna rãcanare cõañujarã ĩna, “Ado bajiro josari mʉa sẽniĩajama, cʉdimasibeticõari rojose tãmʉorʉcʉmi Jesús” yirã.
14 To ĩna yicõariarã, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩna:
15 Jesújʉama, “Rojose yʉre yirʉarã, to bajise yʉre sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõañuju. To bajiri ado bajiro ĩnare yiyuju:
16 —Gãjoatii cojotii yʉre ĩoña —ĩnare yiyuju Jesús.
17 To ĩna yijare, ado bajise yiyuju Jesús:
20 Sĩgʉ̃ rĩa cojomo cõro, jʉa jẽnituarirãcʉ ʉ̃mʉa ñaboacama. Sĩgõrene manajo cʉtiboacama ĩna. Ñasʉogʉ sore manajo cʉtisʉoboacami. Rĩa magʉ̃ne rijacoacami ĩ.
23 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimʉjʉa ñaguĩda so manajʉ masu ñarocʉma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cʉticato bero? —Jesúre yisẽniĩatoyujarã ĩna.
24 To ĩna yirone, ado bajiro cʉdiyuju Jesús:
25 Ado bajirojʉa bajiaja: Bajireariarã, ĩna tudicatiro bero, manajo cʉtire, manajʉ cʉtire quẽne manirʉaroja. Ángel mesare bajiro bajirã ñarʉarãma ĩna.
26 ¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna ʉsʉri caticõaroja” yirere ĩabeticatique mʉa? ¿Yucʉ́yoa ʉ̃jʉriyoa vatoajʉ Dios Moisére ĩ ñagõmasirere ĩabeticatique? Dios masune ĩre ĩ gotimasirere ado bajiro ucamasiñumi Moisés: “Mʉa ñicʉa ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rʉ̃cʉbʉo vadimasicacʉne ñaja yʉ”, yigotimasiñumi Dios.
27 Masa bajireariarã ĩna ʉsʉri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãjʉa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñaami. “Ĩna ʉsʉri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rʉ̃cʉbʉocõa ñarãma” yire ñaja. Bʉto mavisiaja mʉa —ĩnare yiyuju Jesús.
28 Sĩgʉ̃, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ ejayuju. Ejacõari, Jesúrãca ĩna ñagõrore ajiñañuju ĩ. To bajiri, “Quẽnaro cʉdiami Jesús” yiajigʉ ñari, ĩre sẽniĩañuju ĩ:
29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cʉdiyuju Jesús:
30 Mani ʉjʉre, Diore bʉto mairoti ñaja. No bojagʉre mani mairo rẽtoro, no bojase mani cʉose, mani bojatʉoĩase, to yicõari mani moare cʉtise rẽtoro Diore mairoti ñaja”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire ñamasuse.
31 To yicõari, gajeye ado bajiro gotiaja ti: “Mʉ masu rujʉre mʉ mairore bajirone mʉ tʉanare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. Disejʉa gajeye Dios ĩ rotimasire rẽtoro ñamasuse maja —ĩre yiyuju Jesús.
32 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ:
33 Mani ʉjʉre Diore bʉto mairoti ñaja. No bojagʉre mani mairo rẽtoro Diore mairoti ñaja, manire. No bojase mani cʉose mani mairo rẽtoro Diore mairoti ñaja. Diore mairã ñari, mani tʉoĩase, mani yise, jediro quẽnaro yiroti ñaja”, yaja. To yicõari, “Mani masu rujʉre mani mairore bajirone jedirore maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. Gajeye Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone vaibʉcʉrã ecariarãre sĩacõari, Diore rʉ̃cʉbʉorã, paire mani ĩsijama, quẽnaja. Gajeye no bojase Dios ĩ rotimasiriarore bajiro paire mani ĩsijama, quẽnaja. To bajiboarine to bajiro yirã jediro mani ĩsise rẽtobʉsaro quẽnaja, Diore, to yicõari, masare quẽne mani maijama —Jesúre yiyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ.
34 To bajiro quẽnaro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús:
37 To bajiri, “‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, David ñamasir'i jãnami ñarʉcʉmi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigʉ ĩ ʉjʉre bajiro bajigʉtique? —ĩnare yiyuju Jesús.
38 Masare ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús:
39 Boserʉ̃mʉri ti ñajaquẽne, ĩna barujijama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma ĩna.
40 Manajʉa rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, “Yoaro Diore sẽnirã yaja”, yisocarũgũboarãma ĩna. To bajiro ĩna yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmʉose rẽtoro rojose tãmʉorʉarãma ĩna —masare ĩnare yiyuju Jesús.
41 Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ ñacõari, gãjoa sãriajʉ riore rujiyuju Jesús. Rujicõari, jãjarã masa tijʉre gãjoa ĩna sãñasere ĩañuju. Gãjoa jairã, jairo sãñujarã.
42 To ĩna yiñarone, sĩgõ, manajʉ rijaveorio ejacõari, gãjoatii jʉatiine so sãsere ĩañuju. Mojoroaca vaja cʉtitiiri ñañuju ti.
43 Tire so sãro ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús:
44 Gãjoa jairã ĩna sãboajaquẽne, jairo rʉyacõaroja ĩnarema. Soma, so cʉose ñaro cõroacane sãcõamo —ĩnare yiyuju Jesús.