1 Teófilo, ¿ñaboati mʉ? Jesús ĩ bajire queti mʉre ucabosagʉ yaja yʉ. Jãjarã masa Jesús ĩ bajire quetire ucayuma ĩna.
2 Jesús buerã, yʉare ĩna goticatore bajirone ucayuma.
3 To bajiri, yʉ quẽne, ti queti jedirore quẽnaro buecõari, tire mʉre ucabosagʉ yaja yʉ.
4 “Ti quetire quẽnaro masijeocõato” yigʉ, mʉre ucabosaja.
5 Judea sitana ʉjʉ, Herodes vãme cʉtigʉ ĩ ñarirodo ñañujarã Zacar'ias, ĩ manajo Isabel vãme cʉtigo rãca. Zacar'ias, Ab'ias ñamasir'i jãnami ñari, pai ñañuju ĩ. Ĩ manajo quẽne pai, Aarón ñamasir'i jãneño ñañuju so.
6 Dios ĩ ĩajama, quẽnarã ñañañujarã ĩna jʉarãjʉne. Ĩ rotirore bajirone yiyujarã ĩna. Masa quẽne, “Rojose yirã ñaama ĩna”, ĩnare yimasibesujarã.
7 Rĩa mana rĩne bʉcʉrã ñacoasujarã ĩna. Bʉto rĩa cʉtirʉarũgũboayujarã, bajirãjʉma.
10 Tire ĩ buetoyene, macajʉ́jʉ ñacõari, jãjarã masa Diore sẽniñañujarã ĩna.
11 To bajiri quẽnase sʉtise ĩ bueñarone, ĩ bueñaricasabo riojojacatʉajʉare ruyuarʉ̃gʉ̃ñuju ángel.
12 To ĩ bajirone ĩre ĩaʉcacoasuju Zacar'ias. To bajicõari, bʉto ĩre güiyuju.
13 To ĩ bajirone, ado bajiro ĩre gotiyuju ángel:
18 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicʉdiyuju Zacar'ias:
19 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre gotiyuju ángel:
20 To bajiri mʉre yʉ gotirore bajiro bajirʉaroja. Adire yʉ gotisere quẽnaro ajiya mʉ: Yʉ gotisere “Bajibetoja” mʉ yitʉoĩajama, ñagõbecʉ ñacoarʉcʉja mʉ. Mʉ macʉ ĩ ruyuaro bero tudiñagõcoarʉcʉja mʉ, bajigʉjʉma —Zacar'iare ĩre yigotiyuju, ángel.
21 To ĩna gãmerã yiñaro ũnone, macajʉ́jʉ Zacar'iare yucõa ñañujarã ĩna. Yubʉsaboana, “¿No yigʉ to cõro yoaro bajiati?”, yitʉoĩañujarã ĩna.
22 To ĩna yiñarone, budicoayuju ĩ yuja. Ĩna tʉjʉre budiejacõari ĩnare gotimasibesuju, ñagõmasibecʉ ñari. To ĩ bajisere ĩacõari, “Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ Dios ĩ ruyuaĩosere ĩar'i ñari, bajiami”, yimasicõañujarã ĩna. Ĩnare gotimasibeticõa tʉjasuju ĩ. To bajiro bajigʉ ñari, ĩ ãmorine ĩ bajirere ĩnare gotiyuju.
23 Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ ĩ moarũgũrere moagajanocõari, ĩ ya vijʉ tudicoasuju ĩ yuja.
24 To ĩ baji tudiejato bero, gʉda ñacoasuju so, ĩ manajo, Isabel vãme cʉtigo. To bajiri cojomocãrãcʉ muijua cõro vi budibeco bajiñañuju so.
25 To bajiñagõne, ado bajiro yitʉoĩañuju so: “Rĩa manicoadicajʉ yʉ. To bajiri bʉto bojonerũgũcajʉ yʉ. Yucʉrema Dios yʉre ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yijare, gʉda ñaja yʉ yuja”, yitʉoĩa variquẽnarũgũñuju so.
26 Isabel vãme cʉtigo cojomo cõro, coja jẽnituarirãcʉ muijua, gʉda so ñatʉsato, quẽna gaje queti ĩre gotirotiyuju Dios, ángel Gabriel vãme cʉtigʉre. Galilea sita, Nazaret vãme cʉti macajʉ ĩre cõañuju Dios.
27 Tojʉ ñañuju so, Jesús jaco ñaroco, Mar'ia vãme cʉtigo. Mamo, ʉ̃mʉa rãca ñabeco ñañuju so. Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami, José vãme cʉtigʉ manajoroco ñañuju so.
28 To bajiri Gabriel, so tʉ ejacõari, ado bajiro sore yiyuju:
29 To ĩ yirone, tire ajicõari, bʉto tʉoĩarejaiyuju so: “¿No yigʉ to bajise yʉre yati ĩ?”, yitʉoĩarejaiyuju so.
30 To bajise so yitʉoĩarone ado bajise sore gotiyuju ĩ, Gabriel:
31 Yʉ gotisere quẽnaro ajiya. Gʉda ñarʉocoja mʉ. To bajicõari, macʉ cʉtirʉocoja mʉ. Macʉ cʉticõari, Jesús ĩre vãme yirʉocoja mʉ.
32 Masigʉ̃ ñarʉcʉmi mʉ macʉ. Mʉ macʉre, “Yʉ macʉ ñaami”, ĩre yirʉcʉmi Dios. Ĩ ñicʉ, David vãme cʉticacʉ, “Israel ñacacʉ jãnerabatia ʉjʉ ñaña mʉ” yigʉ, ʉjʉ ĩre cũcami Dios. Ĩre ĩ cũcatore bajirone mʉ macʉre quẽne ʉjʉ ĩre cũrʉcʉmi ĩ.
33 To bajiri Israel vãme cʉticacʉ jãnerabatiare rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi mʉ macʉ. Ĩ rotise jedibetirʉaroja ti —Mar'iare sore yigotiyuju ĩ ángel.
34 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju so:
35 To so yisẽniĩarone, ado bajise sore yigotiyuju ĩ:
36 Mʉ yo Isabel vãme cʉtigo quẽne bʉcʉo ñaboarine, macʉ sãñagõ ñaamo so. Cojomo cõro coja jẽnituarirãcʉ muijua jẽre gʉda ñatʉsajamo so, rĩa magõ ĩna yiboacacone.
37 Dios quẽnaro sore ĩ yijare, bajiamo so. Disejʉane Diorema josase maja. Ĩ yimasise rĩne ñacõaja. To bajiri bajiamo. Mʉ quẽne, to bajirone bajirʉocoja mʉ —Mar'iare yigotiyuju ĩ.
38 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju so:
39 Tijʉ bero, gajeyeũni quẽnosãjeo, guaro vacoasuju so, Judea sita bʉto buri jairojʉ, Isabelre ĩagoaco.
40 Tojʉ ejacõari, Zacar'ias ya vijʉ sãjaejacõari, ĩ manajore sẽniĩañuju so.
41 To so yiro ajicõari, so gʉdajoa sãñagʉ̃ sũca yuguiyuju ĩ.
44 Yʉre mʉ sẽniĩarone, yʉ gʉdajoa sãñagʉ̃ sũca variquẽnagʉ̃, yuguiami.
45 “Dios ĩ goticõariarore bajiro bajirʉocoja yʉ” yitʉoĩagõ ñari, variquẽnaja mʉ quẽne —Mar'iare yiyuju Isabel.
50 Ĩre rʉ̃cʉbʉorãre ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũgʉ̃mi Dios. To bajirone yicõa mʉorʉ̃gõrʉcʉmi.
51 “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yʉa” yitʉoĩarã, no bojase ĩna yirʉaboasere ĩnare yirotibesumi Dios.
52 Ʉjarãre ñamasurã ĩna ñarʉaboasere ĩnare ñarotibeticõari, ñamasumenajʉare, “Ñamasurã ñato”, yiyumi.
53 Ñie manare quẽnasere ĩnare cõaboarine, gajeyeũni jairãrema ĩnare cõabesumi.
56 Idiarã muijua sore baba cʉtiñaboa, so ya vijʉ tudicoasuju Mar'ia.
57 Mar'ia so tudiato bero, macʉ cʉtiyuju so, Isabel.
58 So macʉ cʉtisere ajicõari, “Quẽnaro sore ejarẽmogʉ̃ yiyumi Dios”, yitʉoĩañujarã ĩna, so yarã, so tʉana quẽne. To bajiro yitʉoĩarã ñari, sore variquẽna ejayujarã ĩna.
59 Ĩ ruyuariaro bero, cojomo cõro, idia jẽnituarirʉ̃mʉri ĩ cʉotʉsato, ĩ tʉjʉre ejayujarã masa, ĩna yirũgũriarore bajiro sũcare circuncisión yirã ejarã. To yicõari,
60 To ĩna yiboajaquẽne, jacojʉama,
61 To so yiro ajicõari,
62 To yicõari, Zacar'iare, ĩna ãmorine ado bajise ĩre sẽniĩañujarã:
63 To ĩna yijare, ñagõbecʉ ñari, ucariajãi sẽniñuju Zacar'ias. Tijãire ãmicõari, “Juan vãme cʉtiami, yʉ macʉ”, ĩnare yiuca ĩoñuju ĩ. Ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari, no yimasibesujarã ĩna yuja.
64 Tirĩmarone, tudiñagõcoasuju Zacar'ias quẽna. To bajicõari, “Quẽnamasucõaja”, Diore yivariquẽnañuju.
65 Ti quetire ajicõari, bʉto güiyujarã ĩna tʉana ñajediro, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. Judea sitana burori cʉtoana jediro ti quetire gãmerã gotibatoyujarã ĩna.
66 Ĩna gotibatosere ajicõari, Zacar'ias macʉre Dios ĩ ejarẽmose ñajare, “¿Bʉcʉacʉ, no bajiro yigʉ ñariquĩda?”, yitʉoĩañujarã.
67 Cojorʉ̃mʉ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diore gotirẽtobosagʉ, ado bajiro basayuju Zacar'ias:
80 Yucʉ́ manojʉ bʉcʉayuju Juan vãme cʉtigʉ. Bʉcʉarũtuacʉne, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yigʉ ñarũtuasuju ĩ. Masare ĩ gotimasiorotirʉ̃mʉ ti ejaroto rĩjoro, yucʉ́ manojʉre ñarũgũñuju.